Străinul - Albert Camus (recenzie)

...Autorul romanului „Străinul” ne vorbește despre cum să nu simți nimic, să fii pustiu pe dinăuntru și totuși să exiști...

Naratorul își începe povestirea cu vestea morții mamei sale la azil, venită prin telegramă. Urmează scene de la înmormântare și apoi rutina unei vieți cotidiene ce continuă fără mari schimbări sau lucruri neobișnuite. Nimic deosebit, aparent. Însă simți că ceva nu e în regulă aici. Ceva nu e așa cum ar fi trebuit să fie. Până la colapsul primei părți, reușești să-ți dai seama.

Naratorul - personajul principal Mersault este complet lipsit de orice ar aduce măcar de departe a sentimente sau emoții. El este un suflet înmormântat ce nu poate simți dragoste, durere, furie sau regret. E o adevarată statuie din piatră care însă își revendică un singur lucru: sinceritatea, o sinceritate fără jumătăți de măsură, fără resentimente, fără milă, ca un cuțit ascuțit pe ambele tăișuri. Sinceritate care fără ezitare distruge complet temeliile morale ale unei exisențe banale lipsite de sens pe care o duce omul de rând. Existență care în cazul său este răsturnată de o crimă absurdă, căci nu poți întemeia uciderea unui om prin faptul că “era o arșiță cumplită”. Este arestat.

La procesul său, principalele acuzații au fost lipsa credinței în Dumnezeu și faptul că nu a plâns la înmormântarea mamei sale. Însă nici chiar un proces în care ar putea sfârși cu sentință capitală nu reușește să-l scoată din împietrirea sa obișnuită. Nu face nimic pentru a-și ajuta apărarea și îngrozește sala cu mărturiile sale care conțineau ceea ce oamenii sub nici un preț nu doreau să audă. În fața tuturor acelor oameni care îl priveau cu ură, este accentuat și mai mult cât de diferit este el de cei care îl condamnau. Prin antiteză, este arătat faptul că nu are nimic în comun cu acești actori într-o tragicomedie stupidă care nu suportau să li se spună cât de prost își jucau rolul. Este evidențiat cât de străin este de ei toți.

Scena nucleară este cu câteva pagini înainte de final. În ziua dinaintea de ... (ve-ți citi cartea și o să vedeți despre ce e vorba).