Viața și Opera lui Aristotel

Viata si opera lui Aristotel

- Aprecieri despre Aristotel.

În pragul dintre doua epoci ale antichitatii grecesti – clasica si elenista – momentul aristotelic se înalta ca un amplu sistem de sinteza a tot ceea ce gîndirea fecunda a poporului sau crease mai valoros.

Karl Marx îl considera pe Aristotel ‚‚cel mai mare cugetator al antichitatii’’ si ‚‚titan al gîndirii’’, iar Fr. Engels- ‚‚mintea cea mai universala’’, relevînd prin aceste înalte aprecieri nu numai varietatea problematicii abordate de gînditor, ci si profunzimea, voiciunea reflectiei lui, capacitatea selectiva si interpretativa raportata la vastul material investigat, antr.o mare masura dotorat propriilor sale cautari si observatii.

Sistemul filosofic aristotelic este contradictoriu: alaturi de pretioasele teze materialiste, aproape în fiecare problema, filosoful manifesta si anumite inconsecvente, alunecari spre idealism. Cu toate aceste inconsecvente Aristotel se apropie în cîteva probleme de baza de ‚‚linia lui Democrit’’, fiind mai puternic de materialism decît de idealism. În pozitia lui fata de cele doua orientari in filosofie –materialista si idealista- se observa o simpatie declarata fata de materialismul lui Democrit. Totodata, prin taisul critic cu care a forfecat sistemul idealist a lui Platon, Aristotel îsi afirma încrederea în existenta obiectiva a realitatii, în forta si veridicitatea cunoasterii umane. Printre meritele lui se înscrie marea contributie la dezvoltarea dialecticii si logicii, prin care si-a asigurat un loc proeminent în gîndirea filosofica si stiintifica a tercutului.

- Anii vietii. Formarea personalitatii.

Aristotel s-a nascut in anul 384 i.Hr.in orasul Stagira, care azi poarta numele Sta- vro, în nord-estul peninsulei Chalcis (Calcidice), pe teritoriul de nord a Greciei. Stagira era în adevaratul sens al cuvîntului un oras grecesc,colonizat,in care se folosea o

varianta a dialectului ionian, fapt ce-i va atrage mai apoi numele de ‚‚stagiritul’’. Tatal sau, Nicomah, facea parte din clanul sau breasla lui Asclepios, era un medic vestit la curtea regelui Amintas al II-lea al Macedoniei, continua o veche traditie a familiei care-si explica atractia spre medicina prin legendara descendenta din Asclepios. Astfel e posi-bil ca o parte din copilaria sa. Preocupat el însusi de cercetari stiintifice, Nicomah va imprima fiului sau pasiunepentru studiul naturii si nazuinta spre o instructie si multilaterala, îndreptîndu-i în acest scop privirea spre Atena, ce-si pastra înca faima de centru a culturii eline.

Prima parte a vietii sale Aristotel si-a petrecut-o la Pella, resedinta regala, unde a legat trainice prietenii cu regele Filip, tatal lui Alexandru. Ramas fara parinti la o vîrsta

frageda, Aristotel s-a bucurat în educatia sa de grija unei rude si prieten al familiei, Proxenox, din Atarneea, despre care se vorbea ca despre un om cult.

Atras de irezistabila forta de atractie a Atenei, Aristotel, care abia împlinise 17 ani, pleaca în acest centru spiritual al lumii pentru a audia lectiile lui Platon, în vestita Academie.

Ani de studii la Atena au fost hotarîtori pentru formarea filosofica si stiintifica a lui Aristotel. Aici el a avut prilejul sa faca cunostinta cu tot tezaurul filosofiei grecesti, acumulat timp de peste doua secole, sa studieze lucrarile unor înaintasi de seama ca Thales, Pitagora, Heraclit,socrate, Democrit, si înainte de toate pe cele ale maestrului sau. Plimbarile instructive din gradina lui Akemos(de aici denumirea de Academie data scolii lui Platon) în anturajul maestrului sau si-au lasat o adînca amprenta asupra gîndirii stagiritului. Influenta maestrului n-a coplesit însa personalitatea tînarului care tinea sa afle multe, dar cauta neobosit un drum propriu. Iar mai tîrziu cînd el a fost pus în situatia sa supuna conceptia lui Platon unei critici ascutite, îsi va explica pozitia prin cuvintele ce s-au pastrat ca aforism “Amicus Plato sed magis amica veritas “ adica: ’’ Îmi este scump (prieten) Platon, dar mai scump (prieten) îmi este adevarul’’.