Victima Traficului de Ființe Umane Aspecte Psihosociale

I . IDENTIFICAREA PROBLEMEI SOCIALE ŞI ANALIZA ACESTEIA

Potrivit prevederilor “Protocolului privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor”, aditional la Convenţia Naţiunilor Unite împotrivă crimei organizate transfrontaliere”, trafic de persoane înseamnă recrutarea, transportul, trasferul, adăpostirea de persoane sau primirea de persoane, prin ameninţarea cu forţă sau prin folosirea forţei sau a altor forme de constrângere, fraudă, înşelăciune, prin rapire, abuz de putere sau prin situaţii de vulnerabilitate ori prin oferirea sau acceptarea de plăţi sau foloase pentru a obţine consimţământul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane, în scopul exploatării. Exploatarea va include, la nivelul minim, exploatarea prostituţiei altora sau alte forme de exploatare sexuale, muncă sau servicii forţate, sclavie sau practice similare sclaviei, servitute sau prelevarea de organe. ” (Art. 3, alin. A)

CAUZELE TRAFICULUI DE PERSOANE

Factorii de decizie care stau la baza hotărârii de a da curs “ofertei” primite din partea recrutorului sunt de natură personală (tipul de personalitate, cogniţiile, gradul de maturitate, motivaţiile, dorinţele, oportunităţile şi aşteptările) dar şi factorii externi creează presiune individului, ca de exemplu familia, comunitatea, sistemul de vecinătate, dar şi reprezentările lor sociale. Reprezentările sociale legate de migraţie şi de munca de peste hotare, sau munca în oraşele mari ale ţării, se bazează pe “poveştile de succes”. Influenţa acestora se manifestă atât la nivel individual cât şi comunitar, ajutând la crearea unei imagini suprarealiste a vieţii “de acolo” sau “de dincolo”- plecarea devenind singura şi unica modalitate pentru o viaţă mai bună.

1) Nivelul de trăi - cele mai multe dintre victime aparţin unor familii în care unul dintre părinţi, sau chiar ambii, sunt şomeri, confruntându-se cu mari dificultăţi materiale, sau ele înşele au o situaţie familială grea, fiind abandonate de soţ şi având copii în întreţinere. Deşi, din analizele întreprinse se observă că fetele povin din familii unde nu există probleme financiare atât de mari, sărăcia este însă considerate a fi una dintre cauzele traficului.

2) Şomajul - o altă cauză importantă a traficului o reprezintă rata mare a şomajului . Lipsă locurilor de muncă şi slaba lor calificare fac ca femeile să cadă în capcana traficanţilor. Trebuie evidenţiat aici şi nivelul scăzut al salariilor, care nu acoperă minimul necesităţilor. În multe situaţii, aceste persoane , dacă găsesc un loc de muncă, sunt angajate fără documente oficiale şi sunt prost plătite.

3) Educaţia - cele mai multe dintre femeile care sunt traficate nu şi-au încheiat ciclul obligatoriu de educaţie, ele nu au o calificare adecvată , nu au experienţă pe piaţa muncii şi, astfel, sunt mai vulnerabile. Vulnerabilitatea este invers proporţională cu nivelul de educaţie. Cele mai vulnerabile (cca 40%) sunt cele care nu au terminat liceul, având vârstă curpinsa între 15-20 de ani. În ultimii ani, vârstă fetelor traficate a scăzut chiar la 12 sau 13 ani.

4) Mediul familial - femeile provin în general, din familii în care alcoolismul, conflictele şi antecedentele penale sunt o constantă, ca şi lipsa afecţiunii parentale. De această situaţie familială profită mulţi dintre traficanţi care mimează faţă de victime interese de natură afectivă, în momentul racolării. Multe dintre victime încearcă să scape dintr-un mediu familial dominat de violentă sau de un mediu familial prea constrângător.

5) Existenţa unui model de succes - una dintre cauzele cele mai importante o reprezintă modelul de reuşită în viaţă pă care victimele îl au. Din analiză cercetărilor întreprinse în domeniul traficului de femei a reieşit că principală cauza a migraţiei o reprezintă nu lipsă mijloacelor de trăi, ci percepţia indivizilor vizavi de posibilităţile lor de autorealizare în România. Un mediu în care oportunităţile oferite generaţiei tinere sunt extreme de reduse, iar şansele de angajare sunt mici, îi face pe cei mai mulţi să considere că nu se pot realiză decât în străinătate. Multe dintre tinere au fost expuse la poveşti despre migraţia de success, ceea ce le creşte gradul de vulnerabilitate.