Abordări comparative privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice în țari din Europa Occidentală (si analiza de impact)

Impozitarea veniturilor persoanelor fizice

Aspecte generale

Impozitarea a fost întotdeauna un subiect de dezbatere aprinsă. Deși opiniile privind politicile fiscale diferă uneori puternic, impozitele sunt esențiale pentru sustenabilitatea finanțelor publice și reprezintă o pârghie politică importantă pentru transformarea societății. Calitatea și datele comparabile, colectate în mai multe țări în timp, sunt esențiale pentru o dezbatere în cunoștință de cauză.

Impozitarea se află în centrul relației cetățenilor cu statul. Nu numai experții guvernamentali și academicieni, ci și cetățenii adresează în mod regulat întrebări cu privire la nivelurile de impozitare din UE și cu privire la modul în care statele membre se compară cu altele.

Impozitarea este, în mare, cea mai importantă sursă de venituri guvernamentale în aproape toate țările. Conform celor mai recente estimări ale Centrului Internațional pentru Impozite și Dezvoltare, veniturile totale din impozite reprezintă mai mult de 80% din veniturile totale ale guvernului în aproximativ jumătate din țările lumii și mai mult de 50% în aproape fiecare țară.

Dintr-o perspectivă istorică, creșterea guvernelor și măsura în care acestea sunt capabile să colecteze venituri de la cetățenii lor, este o trăsătură economică izbitoare din ultimele două secole. Datele disponibile pe termen lung arată că, în procesul de dezvoltare, statele au crescut nivelurile de impozitare, schimbând în același timp modelele de impozitare, în principal prin acordarea unui accent din ce în ce mai mare la baze fiscale mai largi. Modelele de impozitare din întreaga lume relevă astăzi mari diferențe între țări, în special între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. În special, țările dezvoltate colectează astăzi o cotă mult mai mare din producția lor națională în impozite decât țările în curs de dezvoltare; și tind să se bazeze mai mult pe impozitul pe venit pentru a face acest lucru. În schimb, țările în curs de dezvoltare se bazează mai mult pe taxele comerciale, precum și pe taxele pe consum.

Mai mult, datele arată că țările dezvoltate colectează de fapt venituri fiscale mult mai mari decât țările în curs de dezvoltare, în ciuda ratelor de impozitare legale comparabile, chiar și după controlul diferențelor de bază în activitatea economică. Acest lucru sugerează că eterogenitatea trans-țară în ceea ce privește capacitatea fiscală este în mare parte determinată de diferențele de conformitate și eficiență a mecanismelor de colectare a impozitelor. Ambii factori par a fi afectați de forța instituțiilor politice.

În continuare voi prezenta comparații din punct de vedere al impozitării veniturilor persoanelor fizice în țările din Europa Occidentală dar și o analiză de impact.

Forme ale impozitării veniturilor persoanelor fizice

Impozitarea proporțională

Un impozit proporțional este un sistem de impozitare pe venit care percepe același impozit procentual tuturor, indiferent de venit. Un impozit proporțional este același pentru contribuabilii cu venituri mici, medii și mari. Impozitele proporționale sunt uneori denumite impozite unice.

Un sistem de impozitare proporțional, denumit și sistem de impozitare forfetară, evaluează aceeași rată de impozitare pentru toată lumea, indiferent de venit sau avere. Impozitarea proporțională este menită să creeze o egalitate mai mare între cotele de impozitare marginale și cotele medii de impozitare plătite. Susținătorii taxelor proporționale consideră că stimulează economia încurajând oamenii să cheltuiască mai mult și să lucreze mai mult, deoarece nu există o penalitate fiscală pentru a câștiga mai mult.

Un impozit proporțional permite oamenilor să fie impozitați la același procent din venitul lor anual. Susținătorii unui sistem de impozitare proporțional propun ca acesta să ofere contribuabililor un stimulent pentru a câștiga mai mult, deoarece nu sunt penalizați cu o categorie de impozite mai mare.

De asemenea, sistemele de impozitare forfetară facilitează depunerea. Criticii impozitelor unice susțin că sistemul plasează o povară nedreaptă asupra persoanelor cu salarii reduse, în schimbul scăderii ratelor impozitelor asupra celor bogați. Cu toate acestea, criticii cred că un sistem de impozitare progresivă este mai corect decât un sistem de impozitare forfetară.

În unele cazuri, un impozit pe vânzări poate fi, de asemenea, considerat un tip de impozit proporțional, deoarece toți consumatorii, indiferent de câștiguri, sunt obligați să plătească aceeași rată fixă. Rata impozitului pe vânzări se aplică bunurilor și serviciilor, iar veniturile cumpărătorului nu fac parte din ecuație. Alte exemple includ impozitele la sondaj și partea plafonată a deducerilor salariale din Legea contribuțiilor federale la asigurări (FICA).

Spre exemplu să considerăm o rată de 20% într-un sistem de impozitare proporțional în care toți contribuabilii sunt obligați să plătească același procent din venitl lor. O persoană care va căștiga 20000 $ va trebui să plătească 4000$ iar o altă persoană care câștigă 40000 $ va contribui cu 8000$. Tot așa se va întâmpla și în cazul unor sume mai mari spre exemplu la 1 milion $ contribuția va fi de 200.000 $.