Acoperirea riscului meteorologic prin intermediul derivatelor meteorologice

Evenimentele meteorologice pot fi definite ca un factor care poate influenţa toate domeniile unei economii. Se estimează că economia afectată de fenomenele climatice precum agricultura, construcţiile, industria energetică şi activităţile care se desfăşoară în aer liber ating un procent semnificativ din valoarea Pib-ului unei ţări, spre exemplu, în cazul SUA acestea ating 10 % din PIB. Pentru a putea reduce riscurile asociate modificărilor climatice neaşteptate şi a fenomenelor meteo, multe companii au luat în considerare că cea mai bună protejare împotriva acestora sunt anumite strategii de management al riscului care determină utilizarea derivatelor meteo.

Aşadar, cele mai utilizate tehnici în procesul de management sunt bazate pe indici precum: HDD ( Heating Degree Day), CDD (Cooling Degree Day ) sau CAT ( Cumulative Average Temperature ).

Derivatele se construiesc în baza unor previziuni meteorologice care pleacă de la cartografierile estimărilor sezoniere. Anomaliile previzionărilor valorilor derivatelor meteo sunt în general proporţionale cu erorile aferente diagramei estimărilor pentru zonă aflată în cauză Însă pentru unele localităţi se efectuează o ajustare a diferenţelor dintre temperatura înregistrată de staţiile meteorologice locale şi previziunile făcute la nivel naţional şi regional de către Agenţia Naţională de Meteorologie.

Când vorbim despre derivatele meteo trebuie să avem în vedere că noţiunea sau conceptul trebuie studiată din perspectivele modalităţilor de evaluare şi determinare a preţului pentru un astfel de instrument financiar cât şi din perspectiva sa generală de concept.

Riscurile cu care se confruntă întreprinderile, determinat de conceptul meteorologic sunt oarecum unice. Spre exemplu, starea vremii tinde să afecteze mai repede volumul producţiei, respectiv nivelul cererii decât preţul. Ca de exemplu o iarnă excepţională de caldă poate lăsa companiile de utilităţi şi energie cu exces de petrol sau gaze natural, aşadar populaţia are nevoie de mai puţină energie termică. Un alt exemplu este dat de verile răcoroase care poate lăsa hotelurile şi companiile aeriene cu locuri pentru destinaţiile de vacanţă neocupate. Deşi preţurile pot fluctua ca şi consecinţă a creşterii sau scăderii cererii, ajustarea preţurilor nu poate compensa pierderile înregistrate de evoluţia inoportună a temperaturii. Principalele sectoare interesate de acoperirea riscului prin derivate meteo şi riscurile împotriva cărora se protejează sunt prezentate în tabelul 1.

Tabel 2. Exemple cu potenţialele riscuri meteorologice care fac obiectul acoperirilor prin derivatele meteo.

Sector Riscurile meteorologice care pot fi acoperite sau care pot afecta sectorul

EnergeticReducere si/ sau cresterea excesiva a cererii de energie

Fonduri speculativeVolatilitatea profiturilor aferente titlurilor companiilor cu venituri mete-sensibile

Agricultura Intarzierea recoltarii, problem de depozitare, atacul daunatorilor cauzate de schimbarile climatice.

AsigurariDiferentierea primerilor de asigurare in functie de frecventa si intensitatea evenimentelor acoperite.

DivertismentAmnarea evenimentelor anuntate sau reducerea numarului de participant

VanzariReducerea cererii pentru produsele meteo-sensibile

Constructii Intarzieri, aplicarea de clauze de penalizare ale executarii si finalizarii lucratorilor de constructii sau montaj

ProducatoriScaderea cererii, cresterea costurilor cu materiile prime.

VanzatoriScaderea cereri pentru produsele meteo-sensibile

TransporturiIntarzieri, depasirea bugetului la sectiuni cheltuieli

ManufacturiScaderea cererii, cresterea costului materiilor prime.

GuvernamentalDepasirea bugetelor la sectiunea cheltuieli

Sura: Charles Piszczor, Paul Peterson, Research & Product Development, CME Group,The Weather Derivatives Markets at CME Group: A Brief History, 28.09.2011

Avantajele sau beneficiile aduse de strategiile ale managementului al riscurilor meteorologice sunt: reducerea volatilităţii câştigurilor, prevenirea falimentului, soluţie de finanţare internă etc. Starea vremii a fost întotdeauna unul dintre cel mai mare factor de risc care afectează agricultură şi toate aspectele acestei ramuri a economiei. Aşadar în ţările dezvoltate există o pondere semnificativă a sectoarelor care îşi bazează activitatea pe segmental agricol dependent de ploaie, aşadar, riscul meteorologic rămâne unul din principalele pericole sau unicul inamic care afectează acest domeniu. Totuşi acest risc poate fi minimalizat prin diverşi factori precum, varietatea culturilor, tehnicile de producţie sau managementul agricol, însă fermierii vor fi întotdeauna afectaţi de factorii necontrolabili, precum evenimentele legate de vreme, fie de precipitaţiile înregistrate sau variaţiile termice, care pot avea un impact negativ major asupra calităţii şi cantităţii produselor.

Pentru a răspunde la aceste probleme şi pentru a încuraja dezvoltarea