Analiza bugetului Municipiului Bistrița

Capitolul 1. Prezentarea Municipiului Bistrita

1.1 Descrierea Bistritei

Reşedintă a judeţului Bistriţa - Năsăud, municipiul Bistriţa este situat în partea de nord-est a Podişului Transilvaniei, în Depresiunea Bistriţei. Municipiul Bistriţa este amplasat pe un teren plan, la o altitudine de 356 m, pe coordonatele 47010' latitudine nordică şi 24030' longitudine estică.

Oraşul este străbătut de râul Bistriţa, râu al cărui nume îl poartă. Este înconjurat de coline acoperite cu întinse livezi, ocupă o suprafaţă de 14.547 ha, împreună cu cele şase localităţi componente: Unirea (5 km), Slătiniţa (10 km), Ghinda (8km), Viişoara (5 km), Sigmir (6 km), Sărata (10 km).

Localităţile limitrofe municipiului Bistriţa sunt: Feldru (N), Livezile (NE), Cetate şi Budacul de Jos (SE), Măriselu(S), Şieu Măgheruş (SV), Şintereag şi Dumitra (NV).

Din suprafaţa municipiului Bistriţa de 13.799 ha revin intravilanului circa 2.058 ha.

1.2 Dezvoltare economică

Economia municipiului Bistriţa este una complexă, fiind dominată de sectorul serviciilor, aflat în plină

ascensiune, la care se adaugă un sector industrial bine dezvoltat, orientat către export, care s-a dezvoltat în

ultimii 50 de ani. Deşi beneficiază de un potenţial deosebit şi de condiţii naturale favorabile, activităţile agricole au o pondere nesemnificativă în economia oraşului, rezumându-se la practicarea unei agriculturi de subzistenţă (are o pondere de sub 1% din cifra de afaceri totală generată în municipiu şi din numărul de salariaţi)

Raportat la structura economiei regionale şi naţionale, judeţul Bistriţa Năsăud are o pondere mai ridicată a

sectorului agricol şi industrial, respectiv o pondere mai redusă a serviciilor şi construcţiilor.

Din punct de vedere al performanţelor economice, judeţul Bistriţa Năsăud se află detaşat pe locul 4 în Regiunea Nord-Vest, depăşind doar economiile judeţelor Maramureş şi Satu Mare, în timp ce la nivel naţional se află la jumătatea clasamentului, pe locul 22, alături de judeţe precum: Sălaj, Iaşi, Vâlcea, Covasna sau Galaţi.

1.3 Proiectia financiara

Bugetul local reflectă, prin structura sa, atât la capitolul cheltuieli cât şi venituri, evoluţia activităţii economico-sociale a municipiului Bistriţa, care se circumscrie coordonatelor generale de dezvoltare a societăţii româneşti.

Principalele obiective strategice ale managementului administraţiei publice constau în obţinerea unui buget echilibrat, sustenabil în timp, capabil să asigure furnizarea serviciilor publice şi creşterea solvabilităţii financiare a administraţiei locale, astfel încât să se garanteze o finanţare optimă şi echilibrată a dezvoltării.

În fiecare an, bugetul a reflectat un compromis între nevoile comunităţii şi posibilităţile de satisfacere a acestora, situaţie ce a impus o repartizare complexă a resurselor financiare limitate şi o folosire cât mai eficientă a sumelor obţinute din sursele proprii şi atrase.

Capitolul 2. Analiza venit Municipiul Bistrita

2.1 Prezentarea veniturilor bugetelor locale

• Veniturile bugetelor locale

Conform legii, veniturile bugetelor locale sunt cele care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti sunt:

A. VENITURI PROPRII

1.Impozit pe profit de la regiile autonome şi societăţi comerciale de sub autoritatea consiliilor locale

2.Impozite si taxe de la populaţie

3.Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

4.Impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice

5.Alte impozite directe

6.Impozitul pe spectacole

7.Alte impozite indirecte

8.Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale

9.Vărsăminte de la instituţii publice

10.Diverse venituri

11.Venituri din valorificarea unor bunuri

12.Cote defalcate din impozitul pe venit

B. SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT.

- sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti

- sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale

- sume defalcate din TVA pentru finanţarea programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural

C. SUBVENTII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT SI DE LA ALTE BUGETE:

- subvenţii de la bugetul de stat

- subventii de la alte administraţii.