Analiza bugetului municipiului Zalău

Orașul Zalău este situat în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpații Estici și Munții Apuseni, județul Sălaj este cunoscut din vremuri străvechi ca Țara Silvaniei, adică Țara Pădurilor, cu o suprafață de 3850 km2 și având ca vecini la nord județele Satu Mare și Maramureș, la vest și sud-vest județul Bihor iar la sud-est județul Cluj.

Este situat în apropierea graniței fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de Castrul Roman de la Porolissum - cea mai puternică fortificație cu rol de apărare din partea de nord-vest a Provinciei Dacia Romana. În epoca medievală reprezenta spatiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sării".

Azi, municipiul Zalău, situat pe axa Cluj - Satu-Mare - Petea Vama, DN 1F - E 81, este conectat la o rețea rutieră cu acces spre Europa de vest. Municipiul Zalău, pe lângă importanța sa economică, constituie și un puternic centru cultural, de învătământ, și nu în ultimul rând, un atractiv areal turistic. De curând, municipiul Zalău, pe lângă renumele școlilor și liceelor existente, se poate mândri cu prezența a două colegii universitare acreditate.

Municipiul Zalău, reședința județului Sălaj, este situat în zona centrală a județului, în bazinul hidrografic al râului Zalău, la contactul depresiunii cu același nume și Culmea Meseșului. Suprafața totală este de 90,09 km2 din care intravilanul reprezintă 26,3925 km2.

Singura localitate componentă, Stâna, este situată la o distanță de aproximativ 13 km SE de municipiu, pe lângă ea mai existând două cartiere cu specific predominant rural: Ortelec - poziție NE, la o distanță de 2 km de Zalău, și Valea Miții - poziție NV, la o distanță de 3 km de Zalău.

1.2 Istoria orașului Zalău

Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalău dovedesc existența în aceste locuri încă din neolitic, respectiv cu cca. 6500 de ani în urma. Monedele dacice descoperite în perimetrele arheologice din zona centrală a municipiului, de pe Valea Miții și din vestul orașului, la care se adaugă importante elemente aparținatoare culturii romane, atestă continuitatea locuirii dacice în acest areal și dezvoltarea unor relații de ordin economic cu orașul Porolissum. După cucerirea Daciei de către Traian (106), granița Imperiului Roman trecea pe culmea Meseșului, la nord având triburile dacilor liberi, iar în zona de est, sud-est (Meseș) se află fortificațiile romane de graniță, turnuri, ziduri, șanțuri și mâluri de apărare.

La sfârșitul secolului al XVI-lea orașul aparținea Transilvaniei și avea o conducere administrativă autonomă, alcătuită din 33 de senatori aleși, dintre care unul era primar, un notar, un arhivar și un casier. Alte praguri importante în dezvoltarea localității se înregistrează în anul 1571, sub domnia principelui Stefan Bathory, în anul 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul, iar după anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, orașul cunoaște o decădere economică pe fundalul unei infuzii a produselor de proveniență apuseană, în detrimentul celor autohtone.

O dată cu victoria din 3 august 1601, de la Guruslău, a lui Mihai Viteazul, patronul spiritual al orașului, Zalăul se bucură de propriile reguli administrative, legislative, fiscale și militare, precum și de o autonomie reală care oferă libertăți cetățenilor. O cronică din sec. al XVII-lea menționează pentru prima dată ocupațiile locuitorilor orașului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri și, nu în ultimul rând, armurieri. În decursul secolelor XVI-XVII, în Transilvania au fost organizate o serie de colegii calvine (reformate), în Zalău fiind întemeiat primul colegiu în anul 1646, actualul Colegiul Național Silvania.

Zalăul a fost dintotdeauna capitala de comitat, iar din anul 1968, Zalăul devine reședința județului Sălaj, pentru ca, după aproape 10 ani, în 1979, să primească rangul de municipiu. Astăzi, orașul reședință de județ este un centru industrial important al Sălajului, un oraș modern cu o viață proprie.

1.3 Obiective turistice

Orașul oferă turiștilor un patrimoniu turistic impresionant, dintre care se menționează următoarele:

- Clădirea Transilvania- face parte din ansamblul Pieţei Iuliu Maniu și formează împreună cu clădirile Primăriei, Colegiului Naţional Silvania, Direcţiei Judeţene de Cultură, Grupul Statuar Wesselenyi, Fântâna cu Amorași un ansamblu personalizat expresiv şi specific unui oraș transilvănean;

- Direcția Județeană pentru Cultură- a fost construită în jurul anului 1900 şi a avut funcţie comercială în cea mai mare parte a existenței sale;

- Clădirea Primăriei Municipiului Zalău- a fost construită în perioada 1872 - 1889, cel mai probabil după planul arhitectului clujean Debreczeni Balasz. Destinația inițială a clădirii a fost tot de palat administrativ, adăpostind Prefectura, Tribunalul, Judecătoria şi Procuratura judeţului Sălaj;

- Complexul Arheologic Porolissum- se întinde pe teritoriul administrativ al localităţii Moigrad, com. Mirşid şi al localităţilor Brebi şi Jac, com. Creaca, jud. Sălaj;

- Grădina Botanica “ Vasile Fati” Jibou- a luat ființă în anul 1968 din inițiativa priceputului profesor Vasile Fati. În prezent, se întinde pe o suprafață de 25 ha, așezată în cadrul ansamblului Wesselényi. Amplasată la altitudinea de 272 m, înconjurată de dealuri destul de înalte, care o protejează împotriva curenților reci, se bucură de un climat foarte favorabil. Colecțiile Grădinii Botanice cuprind peste 5.000 de specii de plante provenite din variate zone geografice ale lumii;

- Grădina Zmeilor- este o rezervaţie naturală protejată, de tip geologic și peisagistic, ce se întinde pe o suprafaţă de aproximativ trei hectare, este unică în lume şi impresionează prin aspectul şi complexitatea formelor acestor stânci.