Analiza Cost - Avantaje

Analiza cost-beneficii:elemente de baza

Analiza cost beneficii reprezinta un instrument de mare utilitate pentru luare deciziei de alocare a resurselor pentru investitiile finantate din fondurile publice.In România în deceniile urmatoare,vor fi necesare investitii foarte mari în scopul acoperirii diferentei între nivelul infrastructurilor existente în tara si nivelul ce se întâlneste în tarile Membre ale Uniunii Europene.Analizele cost-beneficii pot ajuta decidentul politic sa indentifice proiectele care vor maximiza beneficiile sociale nete si astfel sa stabileasca ordinea prioritatiilor conform careia se vor realiza lucrarile de infrastructura.1

In aceasta metoda,beneficiul reprezinta avantajul obtinut pe seama furnizarii serviciului public,pentru care s-au eleborat variantele de proiect.In cadrul metodei se apeleaza la raportul cost/beneficiu,al carui nivel optim este folosit ca un criteriu de exprimare a eficacitatii deciziilor publice în cadrul unui program actualizat.

Conditia de a nu respinge un proiect este:cost/beneficiu=minim sau invers,beneficiu/cost= maxim

Elementele de baza ale analizei cost-beneficiu la nivelul sectorului public se concretizeaza în urmatoarele aspecte:

a) resursele economice. Orice proiect public presupune costuri în afara cheltuielilor publice, si din partea societãtii. Desigur, beneficiile se rãsfrâng asupra comunitãtii. Si atunci, este necesarã compararea resurselor unei zone, ale comunitãtii care sunt consumate pentru punerea în practica a unei actiuni publice prin cheltuieli guvernamentale, cu resursele câstigate de comunitate, respectiv beneficiile acestei actiuni. În plus, poate fi vorba si despre un proces de redistribuire a resurselor între indivizi;

b) caracteristicile programului public: durata, importanta si natura politica. Cu cât o interventie publica este mai importanta, cu atât se compara mai multe alternative practice si se încearca obtinerea de economii prin valorificarea variantei mai putin costisitoare. Daca proiectul este de amploare, estimarea costurilor si conditiilor economice viitoare este o necesitate. În plus,

aparitia unor controverse politice, atunci când exista interese pro si contra unei anumite actiuni din partea unui grup politic, o sistematica analiza, cu argumente solide este singura sansa pentru

Sursa:1 http://www.adrnordest.ro/getdoc.php?id=161

succesul proiectului;

c) dubla analiza cost-beneficiu anti si post factum. Orice proiect public genereaza costuri si beneficii. Dar decizia de amânare sau renuntare la un proiect public presupune de asemenea costuri si beneficii. Deci, trebuie evaluate nu numai costurile cu beneficii în situatia în care nu se intervine public si în situatia aplicarii proiectului, dar si costurile pe care le înregistreaza societatea daca nu se actioneaza, cu costurile proiectului, si beneficiile societãtii, cu cele potentiale care ar aparea generate de proiect. Desigur, costurile nu sunt numai monetare, ele sunt costuri de oportunitate. De exemplu un proiect care atrage mai multi turisti într-o zonã poate sã genereze un dezavantaj comunitatii prin aparitia unei aglomerari a traficului. De multe ori, comunitatea afectata pozitiv sau negativ se extinde si asupra locuitorilor din zonele învecinate localitatii vizate. La fel, beneficiile, nu sunt numai monetare. Acestea trebuie bine depistate pentru a putea obtine o corecta evaluare a unei actiuni sau proiect public. În plus, resursele nu sunt întotdeauna create sau consumate, ci distribuite de la un individ la altul. În acest fel, nu apare un cost efectiv al consumãrii resurselor, si nici un câstig al crearii de resurse, cu un cost de transfer. Costul de transfer al resurselor nu este un cost real, din moment ce cantitatea totala de resurse nu se modifica. Implementarea unui program guvernamental prin care se reduc impozitele pe proprietate platite de pensionari duce la cresterea impozitelor pe proprietate ale populatiei active. Beneficiile, la rândul lor nu sunt numai monetare si nu sunt întotdeauna reale, existând ca si costurile, beneficii de transfer. De exemplu, un teren de fotbal al unui liceu în care sectorul public investeste genereaza beneficii societatii. Daca spectatorilor li s-ar impune o taxa de intrare, care ar fi destinata acoperirii cheltuielilor de amenajare, beneficiile acestei actiuni sunt transferate de la spectatori la platitorii de impozite care au contribuit la crearea fondului public;