Analiza Structurii și Dinamicii Cheltuielilor Publice din Bugetul de Stat a României

I.STRUCTURA CHELTUIELILOR PUBLICE DIN BUGETUL DE STAT

I.1 Introducere

Bugetul public constituie veriga centrală a sistemului financiar al oricărei ţări, fiind expresia unui tip specific de relaţii financiare „relaţii bugetare” care se manifestă în procesele formării, repartizării şi utilizării fondurilor bugetare necesare organelor statale de la nivel naţional şi de la nivelul unităţilor sale administrativ-teritoriale.

Bugetul public cuprinde în structura sa, un sistem unitar de bugete, si anume:

- bugetul de stat;

- bugetele locale;

- bugetul asigurărilor sociale de stat;

- bugetele fondurilor speciale;

Bugetul de stat este elaborat şi administrat de Guvern şi aprobat de Parlament, prin lege. El cuprinde veniturile şi cheltuielile repartizare prin legea bugetară anuală.

Total cheltuieli:

1. CHELTUIELI CURENTE

1.1 Cheltuieli de personal

1.2 Cheltuieli materiale

1.3 Subvenţii şi transferuri

2. CHELTUIELI DE CAPITAL

3. DOBÂNZI AFERENTE DATORIEI PUBLICE

4. FOND DE REZERVĂ LA DISPOZIŢIA GUVERNULUI

Conceptul de cheltuială publică este folosit cu mai multe înţelesuri şi anume: juridic şi economic.

În accepţiune juridică, reţinem că reprezintă o plată pentru funcţionarea instituţiilor publice şi în general săvârşirea activităţiilor cu character public, inclusive a întreprinderilor cu capital de stat.

În accepţiune economică, noţiunea de cheltuială publică exprimă procesele economice de repartiţie a PIB, concretizate prin alocarea şi utilizarea resurselor băneşti, pentru realizarea de acţiuni considerate de interes public. Acesta în aceasta accepţiune exprimă o anumită categorie de procese şi relaţii ecnomice care se manifestă între autorităţile publice, pe de o parte, şi persoane fiyice şi juridice , pe de altă parte, cu prilejul alocării pe destinaţii şi utilizării resurselor financiare administrate de către aceste autorităţi.

Prin intermediul cheltuielilor publice se realizează cea de-a doua fază a funcţiei de repartiţie a finanţelor publice, şi anume, repartizarea resurselor financiare publice pe diverse destinaţii.

Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia.

Cheltuielile publice se materializează în plăţi efectuate de stat pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale, acţiuni social-culturale, întreţinerea armatei, ordine publică, acţiuni economice etc.

Conţinutul economic al cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu destinaţia lor. Astfel, unele cheltuieli exprimă un consum definitiv de produs intern brut (cheltuieli curente cu administraţia generală, plata dobânzilor la împrumuturi etc.) iar altele se materializează în bunuri de folosinţă îndelungată sub formă de echipamente de investiţii, construţii de drumuri, poduri, clădiri, aparatură, reprezentând o avansare de produs intern brut, adică o participare a statului la finanţarea formării brute de capital atât în sfera producţiei materiale, cît şi în sfera nematerială.

Cheltuielile publice înglobează :

a) cheltuieli publice efectuate de administraţiile publice centrale de stat, din fonduri bugetare şi extrabugetare.

b) cheltuielile colectivităţiilor locale (aqle unităţiilor administrativ-teritoriale: judeţe, oraşe,etc.)

c) cheltuieli finanţate din fondurile asigurărilor sociale de stat.

d) cheltuielile organismelor internaţionale finanţate din resursele publice prelevate de la membrii acestora.

Cheltuielile publice totale se obţin prin însumarea cheltuielilor diferitelor categorii de administraţii publice, din care s-au dedus sumele reprezentând transferuri de resurse financiare între aceste administraţii.

Trebuie făcută distincţia între noţiunile de cheltuieli publice şi cheltuieli bugetare

Cheltuielile publice cuprind totalitatea cheltuielilor efectuate în sectorul public, prin intermediul instituţiilor publice şi care se acoperă de la bugetul de stat sau din bugetul propriu, pe seama veniturilor obţinute.

Cheltuieli bugetare se referă doar la caele cheltuieli care se acoperă doar din bugetul public. Deci, cheltuielile bugetare au o sferă mai restrânsă decât cele publice.

I.2 Criterii de clasificare a cheltuielilor publice

Structura cheltuielilor publice este necesară în practica financiară relevând modul cum sunt orientate resursele băneşti ale statului spre anumite obiective: economice, administrative, politice etc. În acelaşi timp, pentru analiza în dinamică a cheltuielilor publice se utilizează anumite criterii care se folosesc la elaborarea indicatorilor bugetari pe baza cărora se întocmeşte şi se execută bugetul.