Analiza Veniturilor Publice la Primăria Șercaia

Introducere

Finanţele publice constituie un sistem de relaţii economice, prin intermediul cărora se asigură formarea şi repartizarea fondurilor de resurse financiare publice în scopul dezvoltării economice şi sociale a ţării precum şi satisfacerea celorlalte nevoi obşteşti a cetăţenilor.

În domeniul financiar autoritatea publică este obligată să întocmească un plan anual prin care să prevadă suma veniturilor şi cheltuielilor publice. Acest program este supus apoi discuţiei şi aprobării puterii legislative. Principala motivaţie pentru întocmirea bugetului este una de natură financiară şi constă în aceea că, prin structurarea şi dimensionarea veniturilor ce urmează a se colecta şi a cheltuielilor publice, se asigură o gestionare raţională a fondurilor publice şi se vizează o cheltuire eficientă a acestora.

Veniturile statului sunt formate din totalitatea resurselor băneşti instituite prin legi, care contribuie la constituirea fondurilor băneşti ale acestuia, alcătuind un tot unitar denumit sistemul veniturilor publice.

Orice venit bugetar se caracterizează prin anumite trăsături determinate de natura sa, de modul de așezare și percepere la buget, precum și de proveniență, trăsături care de fapt reprezită elementele tehnice ale veniturilor bugetare, care se referă la:

- denumirea venitului bugetar

- subiectul venitului bugetar (contribuabilul)

- plătitorul venitului bugetar

- obiectul venitului bugetar sau materia impozabilă

- unitatea de impunere

- baza impozabilă

- asieta sau modul de așezare, calcul și vărsare a venitului bugetar

- termenele de plată la bugetul public

- facilitățile acordate la stabilirea și plata obligațiilor către bugetul public

- obligațiile și răspunderile subiecților venitului bugetar

- dreptul de contestație al subiecților venitului bugetar și modul de soluționare a contestațiilor

Mărimea veniturilor bugetare este dependentă de gradul de dezvoltare a economiei naționale și a activităților economico-sociale generatoare de venituri, ale participanților la aceste activități, precum și de nivelul presiunii fiscale individuale și globale, de volumul produsului intern brut și de proporția repartizării acestuia între fondul de acumulare și fondul de consum.

1. BUGETUL PUBLIC

1.1 Noţiunea de buget public şi conţinutul acestuia

În literatura de specialitate bugetul public este abordat din două puncte de vedere , astefel:

 Ca verigă centrală a sistemului financiar, bugetul public reprezintă expresia sintetică a relaţiilor economice ce se manifestă în procesele formării şi utilizării principalului fond centralizat de mijloace băneşti al statului şi a fondurilor unităţilor administrativ-teritoriale în vederea finanţării activităţilor destinate creşterii calităţii vieţii a unor acţiuni privind dezvoltarea economică a ţării, cercetarea ştiinţifică, amplificarea şi perfecţionarea infrastructurii, constituirea rezervelor de stat, apărarea naţională a ordinii publice şi de drept.

 Ca principală balanţă financiară, bugetul public este documentul de bază cu putere de lege care stabileşte pe de o parte natura şi mărimea veniturilor care se mobilizează la dispoziţia statului iar pe de altă parte felul şi volumul alocaţiilor bugetare care se vor dirija de către stat pentru finanţarea diverselor activităţi în cursul unui an.

1.2 Sfera bugetului public naţional şi funcţiile acestuia

În strânsă legătură cu dubla calitate a statului, ca subiect de drept public şi subiect de drept privat s-a impus necesitatea separării patrimoniului public al statului de patrimoniul privat al statului, și avem:

a) Domeniul public - bunurile destinate utilităţilor publice şi cele utilizate exclusiv pentru desfăşurarea activităţii organelor statului şi instituţiilor publice.

b) Patrimoniul privat al statului - parte a avuţiei pe care statul o deţine şi o administrează ca orice particular şi care îi aduce acestuia venituri în regim economic.

În condiţiile economiei de piaţă, societăţile comerciale, au devenit subiecţi independenţi astfel că relaţiile dintre acestea şi stat au căpătat natură fiscală în cadrul cărora statul îşi manifestă suveranitatea fiscală obligând agenţii economici să îi pună la dispoziţie o parte din produsul intern net pe care îl creează sau pe care şi-l însuşesc de pe piaţă sub forma impozitelor, taxelor şi contribuţiilor.

Bugetul îndeplineşte două funcţii:

1) Funcţia de repartiţie - are în vedere constituirea fondurilor bugetare şi alocarea acestora pe destinaţii

2) Funcţia de control - urmăreşte corelaţiile ce se manifestă între bugetul public şi subiecţii participanţi la constituirea acestuia şi la utilizarea resurselor alocate.

1.3. Sistemul bugetar

Sistemul bugetar reprezintă cadrul organizatoric în care are loc procurarea veniturilor bugetare, repartizarea și cheltuirea acestora pe destinații.

În statele de tip unitar, funcționează un sistem bugetar în 2 trepte:

a). Bugetul administrației centrale de stat

b). Bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale