Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 26 în total
Cuvinte : 13376
Mărime: 56.64KB (arhivat)
Publicat de: Anatolie Ifrim
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Firtescu Bogdan
Universitatea “Alexandru Ioan-Cuza” – Iasi Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Cuprins

  1. 1.Evoluţia asigurărilor şi reasigurărilor 4
  2. 1.1. Prezentare generală a asigurărilor 7
  3. 2.Contractul de reasigurare 10
  4. 3. Principiile care stau la baza contractului de reasigurare 12
  5. 4.Forma contractului de reasigurare 14
  6. 5.Formele reasigurărilor 15
  7. 5.1. Prezentare generală a reasigurării obligatorii proporţionale 16
  8. 5.1.1. Reasigurarea cotă-parte 17
  9. 5.1.1. Reasigurarea cotă-parte 18
  10. 5.1.3. Reasigurarea proporţională mixtă(cotă-parte şi excedent de sumă asigurată) 19
  11. 5.1.4. Pool-urile de reasigurare 20
  12. 5.2. Reasigurările neproporţionale 20
  13. 5.2.1. Reasigurarea excedent de daună 21
  14. 5.2.2. Reasigurarea oprire de daună 23

Extras din referat

1.Evoluţia asigurărilor şi reasigurărilor

Începuturile asigurărilor îşi au originea în cele mai vechi timpuri ;ele se pierd în negura vremurilor, oamenii de ştiinţă neavând posibilitatea să stabilească decât cu aproximaţie perioadele istorice ale apariţiei lor.

Există unele date potrivit cărora negustorii chinezi îşi încărcau marfa pe mai multe vase pentru a fi transportată pe fluviile periculoase ale Chinei ,cu scopul de a reduce riscul ca întreaga marfă să fie distrusă în timpul transportului fluvial.

În jurul anului 3000 înainte de Hristos ,în timpul Babilonului s-a practicat un anumit tip de împrumuturi maritime ,care îl exonerau pe împrumutat de a le restitui dacă marfa sau nava sufereau pierderi ,avarii sau dispariţii. Dovezile iniţiale se referă la Codul lui Hammurabi ,identificat foarte târziu. Codul cuprinde 282 de clauze şi a fost compilat de Hammurabi ,regele Babilonului, în jurul anului 2250 înainte de Hristos. Acest cod demonstrează că babilonienii erau buni negustori şi că erau bine edificaţi asupra naturii contractelor ,asupra valorii bunurilor , asupra împrumuturilor ,dobânzilor ,garanţiilor etc. Babilonienii au folosit contractele de împrumut ,utilizate în secolele următoare în colaborare cu fenicienii.

Grecii au preluat experienţa babilonienilor şi fenicienilor şi au început să emită unele hârtii de valoare. În secolul al IX –lea înainte de Hristos, legile Rhodosului au constituit baza teoretică şi practică a uzanţelor maritime referitoare la avaria comună. În secolele următoare, romanii au aderat la acelaşi sistem.

În cele mai vechi timpuri ,oamenii nu au descoperit nevoia de asigurare, considerând că erau protejaţi de familie sau de trib unde mutualitatea, ca şi în asigurări ,era o realitate. Acest lucru nu era adevărat pentru civilizaţiile antice ale Egiptului, Greciei şi Romei în care individul se vedea expus la multe riscuri ,fără protecţia comunităţii familiale.

În evoluţia asigurărilor şi a reasigurărilor un rol important l-au avut negustorii italieni din Italia de Nord de la începutul mileniului al doilea ,iar activitatea lor a fost preluată şi de Ţările de Jos şi de Marea Britanie.În anul 1310, Ducele de Flandra a decis înfiinţarea Camerei de Asigurări de la Burges pentru asigurări împotriva riscurilor maritime ,iar la Londra ,Parlamentul a elaborat reglementări privind asigurările ,emiţând în anul 1601 “Legea privind poliţele de asigurare folosite între negustori.”

Dezvoltarea asigurărilor este foarte strâns legată de extinderea transporturilor pe mare şi cu deosebire a asigurărilor maritime ,care au influenţat toate celelalte asigurări.

Asigurările maritime s-au născut în Italia ,şi anume la Roma În timpul Evului Mediu ,asigurările maritime s-au dezvoltat în toate oraşele italiene. Nici un transport maritim nu se făcea fără să fie asigurat.

În poliţele de asigurare din 1385 şi din 1397 sunt menţionate următoarele riscuri:calamităţile naturii ,riscurile mării ,incendiu, aruncare a încărcăturii peste bordul navei, confiscare de către autorităţi locale ,represalii, alte obstacole.

Unul dintre primele centre comerciale care a practicat asigurările maritime a fost oraşul Burges (care a practicat comerţul cu lâna).

În anul 1310 s-a înfiinţat Camera de Asigurări la care comercianţii puteau să-şi asigure mărfurile pentru toate riscurile.

Mai târziu ,în secolul al XV-lea ,Spania, prin centrul Barcelona ,a început să practice pe scară largă asigurările maritime datorită comerţului practicat cu Italia. Barcelona a încercat să reglementeze asigurările maritime printr-o ordonanţă.

Nu se ştie precis când a fost emisă prima poliţă de asigurare maritimă în Marea Britanie Totuşi, din datele existente rezultă că primele poliţe maritime engleze s-au emis în jurul anului 1600,referindu-se la poliţele emise de Lloyd’s ,din Londra. În anul 1570 a luat fiinţă Bursa Regală ,unde negustorii se întâlneau de două ori pe zi ,când discutau şi încheiau diferite afaceri. În anul 1576 s-a constituit Camera de Asigurări în cadrul Bursei Regale ,în care se înregistrau toate poliţele de asigurare ,pentru a se evita practicile neloiale.

În anul 1601 a fost elaborată în Marea Britanie o altă lege care uniformiza reglementările asigurărilor maritime.

Pentru prima dată reasigurările au apărut tot în domeniul maritim Prima formă de reasigurare s-a practicat în Europa şi s-a referit la transportul maritim urmărind divizarea riscurilor şi a daunelor foarte mari care nu puteau fi suportate de o singură societate de asigurări. Reasigurările s-au dezvoltat treptat ,sub diferite forme , în mai multe ţări.

Din cauza operaţiunilor speculative , în Marea Britanie ,prin Legea din 1746 reasigurarea a devenit ilegală, excepţie făcând situaţiile în care societatea de asigurări devenea insolvabilă ,dădea faliment sau patronul deceda. Această lege era intitulată “Legea pentru reglementarea asigurării navelor aparţinând supuşilor Marii Britanii şi mărfurilor sau efectelor încărcate pe ele.” Şi se referea ,în mod expres ,la reasigurare. Într-un tratat publicat la Londra în anul 1800 se fac, de asemenea, referiri la reasigurări. În anul 1681 în Franţa a fost emisă o ordonanţă care reglementează ,într-o anumită măsură ,şi reasigurările. Tot în Marea Britanie a fost elaborată în anul 1835 “Legea asigurărilor maritime” ,care făcea şi unele referiri la reasigurări.

În anul 1864 a fost abrogată legea din 1746. În anii următori , în Marea Britanie, reasigurările au evoluat foarte lent ,greoi, deoarece ele fuseseră interzise mai mult de o sută de ani.

În acest interval de un secol ,în alte ţări din Europa ,reasigurările s-au dezvoltat continuu. Astfel ,în Danemarca reasigurările se practicau în anul 1775 ,în Norvegia se practicau încă din anul 1840 etc.

Parlamentul Marii Britanii a adoptat în anul 1891 “Legea timbrului” ,în care între altele ,se prevede:”Asigurătorul din cadrul unui contract maritim are un interes asigurabil în riscul său şi se poate reasigura în legătura cu el.”

Cu timpul au apărut societăţi de reasigurări în practica internaţională Astfel , în anul 1846 a luat fiinţă compania de reasigurări “Kolnische Ruch” din Koln ,care şi-a început activitatea în anul 1851 În anul 1863 s-a înfiinţat prima societate de reasigurări din Elveţia sub denumirea „Swiss Reinsurance Company” În Marea Britanie, începând din anul 1864 , a început să funcţioneze „Reinsurance Company Ltd.” ,care însă a activat numai 4 ani Cea mai puternică societate din Marea Britanie care a avut mare succes a fost „Mercantile and general Reinsurance Company Ltd.”, înfiinţată în anul 1907.

În Statele Unite ale Americii prima societate de reasigurări a fost înfiinţată în anul 1980 sub denumirea de „Reinsurance Company of America”.

Preview document

Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 1
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 2
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 3
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 4
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 5
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 6
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 7
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 8
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 9
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 10
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 11
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 12
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 13
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 14
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 15
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 16
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 17
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 18
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 19
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 20
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 21
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 22
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 23
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 24
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 25
Asigurări și reasigurări în Europa, dinamică, structură și conținut - Pagina 26

Conținut arhivă zip

  • Asigurari si Reasigurari in Europa, Dinamica, Structura si Contiunt.doc

Alții au mai descărcat și

Politici și Practici Fiscale

I. Utilizarea impozitului ca instrument Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune definirea...

Analiza Impozitului pe Profit

Propuneri privind cotele de impozit pe profit Nu se pot încheia aceste scurte consideratii asupra cotei de impunere, fara a fi exprimata opinia...

Moneda în România

Infiintarea bancii nationale a romaniei (1880) Banca Nationala a Romaniei este prima institutie de emisiune a statului roman independent....

Ai nevoie de altceva?