Banca Centrală Europeană și sistemul european al băncilor centrale

Capitolul 1. Banca Centrala Europeana

Banca Centrala Europeana este cea mai noua institutie a Uniunii Europene si reprezinta pilonul central al Uniunii Economice si Monetare. A fost infiintata oficial la data de 1.06.1998. Impreuna cu bancile centrale ale celor 15 state membre UE, BCE face parte din Sistemul European de Banci Centrale (SEBC), al carui tel principal este mentinerea stabilitatii preturilor. Principalele sarcini ale BCE includ definirea si punerea in practica a politicii monetare pentru zona Euro, realizarea de tranzactii internationale in devize, pastrarea si administrarea rezervelor valutare ale statelor membre. Trebuie sa promoveze utilizarea eficienta a sistemelor de plata si sa contribuie la activitatea autoritatilor nationale cu atributii in supervizarea institutiilor de creditare si in asigurarea stabilitatii sistemului financiar.

Bancile centrale din statele neparticipante la zona Euro au un statut special ce le permite a avea o politica monetara nationala, fara a avea dreptul de a se implica in deciziile de politica monetara comunitara sau punerea lor in practica pentru zona Euro.

Banca Centrala Europeana (BCE) si bancile centrale nationale sunt pe deplin independente fata de institutiile politice si private ale statelor membre, precum si fata de cele comunitare.

BCE raporteaza Consiliului European si Parlamentului European asupra activitatilor sale. Parlamentul poate chiar sa invite membri ai Comitetului Executiv sa dea explicatii asupra deciziilor de politica monetara ale BCE.

1.1. Evolutie

Ideea unei monede comune a aparut inca din 1968, odata cu introducerea Uniunii Vamale. Realizarea Sistemului Monetar European, in 1979 si semnarea, in 1986, a Actului Unic European, care a consacrat cele patru libertati de miscare (a persoanelor, capitalului, serviciilor si bunurilor) au insemnat pasi importanti in realizarea monedei unice europene. Tratatul de la Maastricht (semnat la data de 7 februarie 1992 si intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993) reprezinta baza legala a monedei unice. Tratatul valideaza Uniunea Monetara Europeana si stabileste etapele de realizare a acesteia, precum si criteriile de convergenta pe care trebuie sa le indeplineasca Statele Membre care vor sa participe la zona Euro. Astfel, in 1994 au demarat pregatirile in vederea realizarii monedei unice, care sa inlocuiasca monedele nationale ca moneda de cont, incepand cu 1999, si fizic, din 2002.

Calendar

1995

- Consiliul European de la Madrid alege denumirea de euro pentru noua moneda si stabileste coordonatele perioadei de tranzitie (1 ianuarie 1999 - 31 decembrie 2001: utilizare euro ca si moneda de cont / 1 ianuarie 2002 - 1 iulie 2002: inlocuirea monedelor nationale cu moneda unica)

1997

- Se definitiveaza cadrul legal referitor la moneda unica

- Se pun bazele viitoarelor instrumente de politica monetara

- Se lucreaza la imaginea noii monede

1998

- Se evalueaza gradul de indeplinire a criteriilor de convergenta pentru participarea la zona euro, stabilite prin tratat;

- 3 mai: cele 11 state participante la zona Euro sunt alese de Consiliul Uniunii Europene pe baza recomandarii Comisiei Europene;