Cercetarea tendințelor masei monetare în Republica Moldova în perioada AA 2005-2009

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Analiza masei monetare pentru perioada anilor 2005-2009, prin determinarea variaţiei acesteia.

Scopul cercetării. În acest referat mi-am propus să cercetez tendinţele masei monetare pentru anii 2005-2009.

Sarcinile referatului. În acest referat am căutat să evidenţiez variaţia masei monetare dînd o explicaţie mai amănunţită termenului de masă monetară.

Obiectul investigat. Obiectul investigat în acest referat este masa monetară şi anume dinamica ei în perioada 2005-2009.

Subiectul cercetării. Subiectul cercetat este dinamica masei monetare ce reprezintă un indicator care desemnează totalitatea mijloacelor de plată existente în economia unei ţări la un moment dat, sau ca medie pe o anumită perioadă şi totodată este un indicator statistic, care se cuantifică pe baza bilanţului centralizat al întregului sistem bancar dintr-o ţară, după deducerea operaţiilor duble dintre bănci.

Metodologia cercetării. În procesul de cercetare am utilizat deducţia, pornind de la o informaţie generală privind masa monetară şi ajungînd la date concrete referitor la masa moentară pentru perioada anilor 2005-2009.

Baza informaţională. În partea teoretică am utilizat drept materie primă diverse informaţii găsite în literatura de specialitate, iar calculele le-am făcut pe baza datelor de pe site-ul www.bnm.md

Structura referatului, destinaţia. Referatul conţine două capitole. Primul capitol reflectă aspecte teoretice privitor la masa monetară. Al doilea capitol are un caracter analitic conţinînd formule, tabele şi diagrame referitor la dinamica masei monetare pentru fiecare an în parte pentru ca mai apoi să putem realiza o concluzie generală. Acest referat este destinat viitorilor economişti şi simplilor cititori ce va fi interesat de a afla informaţii referitor la masa monetară pe perioada anilor 2005-2009.

1. ASPECTE TEORETICE CU REFERINŢĂ LA MASA MONETARĂ

1.1. STRUCTURA MASEI MONETARE

Activele ce trebuie luate în considerare în structura maei monetare, ca un grup de agregare, trebuie definite ca produse ce sunt deţinute pentru serviciile care le oferă. Agenţii economici îşi alocă averea monetară între diferitele active disponibile în funcţie de preferinţele personale pentru caracteristicile fiecărui tip de active şi de profitul pe care-l poate obţine din plasamentul respectiv.

Masa monetară reprezintă ansamblul mijloacelor de plată, respectiv de lichiditate, existente la un moment dat în cadrul unei economii.

Dezbaterile aprinse şi controversate privind definirea monedei s-au concentrat îndeosebi asupra formelor sale de existenţă şi care trebuie incluse în structura masei monetare. Generalizînd diferitele accepţiuni şi interpretări date masei monetare, sferei sale de cuprindere, majoritatea monetariştilor au apreciat că în structura acesteia pot fi incluse următoarele active:

1. Moneda efectivă sau numerarul (bilete de bancă şi monedă divizionră). Aceasta este solicitată de agenţii economici, nu în calitate de marfă, ci pentru bunurile şi serviciile ce pot fi procurate în schimbul ei. Atît timp cît bunurile şi serviciile pot fi achiziţionate în schimbul acestui instrument monetar, practic agenţii economici consimt să se folosească de el în tranzacţiile lor comerciale şi financiare. O persoană care deţine şi foloseşte moneda efectivă nu cunoaşte şi nici nu are interesul să ştie dacă ceea ce deţine reprezintă un certificat asupra rezervelor de aur ale emitentului, dacă poate fi convertită în bunuri şi servicii sau în moneda altei ţări. Moneda efectivă reprezintă, deci, activul cel mai lichid, fiind, totodată, una din componentele importante ale masei monetare.

2. Moneda de cont (disponibilităţile în conturi curente sau la vedere). Acelaşi grad de lichiditate îl probează şi disponibilităţile din conturile curente şi asupra cărora pot fi trase cecuri şi efectua plăţi fără preaviz. O sumă depusă în cont poate fi considerată monedă întrucît titularul depozitului respectiv poate să-şi achite datoriile sau să-şi procure bunuri şi servicii cu cecuri trase asupra sa. Aceste disponibilităţi în conturi la vedere au aceleaşi calităţi precum moneda efectivă, putînd fi transformate, fără restricţii, una în cealaltă.