Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 24 în total
Cuvinte : 10131
Mărime: 215.89KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lavinia Marcu

Extras din document

Continutul notiunii de cheltuiala publica

Intr-o viziune traditionala a finantelor publice, cheltuiala publica are o situatie paradoxala: pe de o parte, i se confera o importanta hotaratoare pornind de la ideea ca ceea ce primeaza sunt cheltuielile si apoi se cauta resurse necesare pentru acoperirea lor. Pe de alta parte insa, in viziunea traditionala asupra finantelor publice nu se regasesc preocupari privind natura cheltuielii publice si influenta acesteia in viata social-economica.

In conceptia moderna aupra finantelor publice, cheltuiala publica este cercetata si apreciata in primul rand prin prisma naturii sale; ceea ce conteaza nu este atat marimea ei, cat mai ales efectele pe care le induce in viata social-economica.

Finantele moderne delimiteaza notiunea de cheltuiala publica de notiunea de cheltuiala privata. Potrivit unei aprecieri pur juridice, diferenta dintre cheltuiala publica si cea privata este determinata de calitatea autorului. Astfel, toate cheltuielile pe care le face statul in calitate de stat-autoritate sunt cheltuieli publice. Toate celelalte cheltuieli facute in baza unui contract reprezinta cheltuieli private ale statului.

Componenţa funcţiei de repartiţie a finanţelor publice, cheltuielile publice reprezintă etapa următoare constituirii fondurilor publice şi se referă la distribuirea acestor resurse băneşti către diferite obiective sociale sau economice (reglementate de către programe guvernamentale).

Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia utilizării şi repartizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia.

Aceste cheltuieli vizează diverse plăţi pentru atingerea obiectivelor conforme politicii statului (servicii publice generale, acţiuni socio-culturale etc.). În funcţie de destinaţia lor, se poate vorbi despre cheltuieli publice (cheltuielile publice) care consuma definitiv o fracţiune a PIB (plătire curente de instituţiile publice) şi despre cheltuieli publice care reprezintă o avansare de PIB (exprimă contribuţia statului la producerea brută de capitol de natură materială sau nematerială).Cheltuielile publice au o natura eterogena.

Din perspectiva domeniului în care sunt realizate cheltuielile publice, putem afirma că acestea conţin în structura lor:

a) cheltuieli publice efectuate de administraţiile publice centrale de stat;

b)cheltuieli publice ale colectivităţilor locale;

c) cheltuieli publice finanţate din fondurile asigurărilor sociale de stat;

d) cheltuieli publice ale organismelor internaţionale.

Cheltuielile publice totale reprezintă suma cheltuielilor efectuate de tipurile diverse de administraţii publice.

Cheltuielile publice totale consolidate cuprind: cheltuieli publice ale administraţiei publice centrale (finanţate de la bugetul de stat, din fondurile securităţii sociale şi fonduri speciale) plus cheltuieli publice ale subdiviziilor politice şi administrative intermediare plus cheltuieli publice ale autorităţilor supranaţionale.

Trebuie făcută o distincţie clară între cheltuielile publice şi cele bugetare, acestea din urmă fiind o subcategorie. Cheltuielile publice cuprind în sfera lor: cheltuieli bugetare, cheltuieli din fonduri cu destinaţie specială, cheltuieli extrabugetare şi cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice.

Daca sunt judecate dupa efectul lor in viata social-economica atunci aceste cheltuieli ar putea fi ordonate in trei grupe:

cheltuieli negative;

cheltuieli pozitive;

cheltuieli neutre.

Cheltuielile negative sunt un consum efectiv si definitiv de venit national si nu au un efect ulterior asupra viitorului PIB. Sunt reprezentate de cheltuielile cu intretinerea aparatului de stat, intretinerea si dotarea armatei, dobanzile platite la imprumuturile externe ale statului etc. Se mai numesc si cheltuieli reale.

Cheltuielile pozitive sunt cele realizate atat in domeniul economic cat si dintre cele realizate in domeniul social-cultural, si care au efecte mai indepartate sau mai apropiate asupra cresterii economice. Dintre cele din domeniul economic putem aminti: diverse investitii efectuate de stat, subventionarea anumitor activitati ale agentilor economici etc. In domeniul social-cultural cheltuielile pozitive sunt cele care, intr-un fel sau in altul, influenteaza cresterea economica viitoare , chiar daca efectele lor nu imbraca o forma materiala in viitorul imediat: cheltuielile pentru invatamant sau cele din domeniul sanatatii.

Cheltuielile neutre nu reprezinta un consum efectiv de PIB (Produs Intern Brut), dar nu au nici o influenta asupra cresterii ulterioare a acestuia. Aici regasim diferite cheltuieli sociale, dobanzile aferente datoriei publice interne etc.

Aprecierea economica si monetara a cheltuielilor publice

Cu toate ca cheltuielile publice pot fi considerate din punct de vedere economic ca fiind pozitive, negative sau neutre, se pune problema daca pot fi considerate total sau partial si ca productive sau rentabile.

Timp indelungat notiunile de productivitate si rentabilitate (eficienta) au fost asociate doar cheltuielilor din domeniul privat. In prezent datorita rolului extins al statului si cresterii apreciabile a cheltuielilor publice se pune tot mai insistent problema determinarii caracterului productiv sau neproductiv al diferitelor tipuri de cheltuieli si masurarea eficientei acestora.

Ca regula generala, orice cheltuiala, daca vizeaza satisfacerea unei nevoi sociale de natura materiala sau nemateriala, este productiva. Din punct de vedere contabil, productivitatea unei cheltuieli publice rezulta din compararea valorii sociale a utilitatilor oferite de Stat ca autoritate publica, cu valoarea bunurilor si serviciilor consumate de catre acesta. Diferentele in plus sau in minus influenteaza in fiecare tara PIB-ul, in sensul cresterii sau respectiv a scaderii sale.

Rentabilitatii cheltuielilor publice este mult mai dificil de apreciat pentru ca aceasta presupune ca ceea ce se obtine sa fie mai valoros decat ceea ce s-a consumat, ori in multe cazuri serviciile publice sunt mult mai costisitoare decat ceea ce se obtine. Mai mult, daca consumul de bunuri si servicii poate fi usor si exact cuantificat, nu acelasi lucru se poate spune si despre efectele activitatii statului, atat ca urmare a defazarii in timp a efectelor fata de eforturi (consumuri), cat si din cauza faptului ca unele servicii ale statului pot fi evaluate intr-un mod foarte diferit (controversat).

Orice cheltuiala, privata sau publica, exercita o oarecare influenta asupra circulatiei monetare. De regula, cheltuielile din domeniul privat (vizeaza profitul), desi au influente asupra circulatiei monetare, nu au consecinte inflationiste deoarece o asemenea cheltuiala creeaza utilitati.

Cheltuiala publica prin definitie sporeste cererea solvabila si reclama si punerea de moneda in circulatie ducand la cresterea masei monetare. O parte din cheltuielile publice au consecinte inflationiste imediate in sensul ca duc la cresterea cererii solvabile care va depasi oferta, iar echililibrul va fi restabilit prin cresterea preturilor. Astfel, spre exemplu, toate cheltuielile de functionare ale aparatului de stat pot avea consecinte inflationiste deoarece sporesc cererea solvabila fara sa fi determinat si cresterea ofertei.

Anumite cheltuieli publice nu au insa consecinte inflationiste si este vorba, spre exemplu de subventiile acordate pentru sinistrati etc.

Preview document

Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 1
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 2
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 3
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 4
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 5
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 6
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 7
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 8
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 9
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 10
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 11
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 12
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 13
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 14
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 15
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 16
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 17
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 18
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 19
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 20
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 21
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 22
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 23
Cheltuieli publice pentru învățământ - studiu de caz - Pagina 24

Conținut arhivă zip

  • Cheltuieli Publice pentru Invatamant - Studiu de Caz.docx

Alții au mai descărcat și

Fundamentarea și Executia Cheltuielilor Publice la Primaria Harlau

Capitolul I Organizare şi funcţionalitate la Primaria Harlau 1.1.Scurt istoric Harlau este un oraș din judetul Iasi. Este situat în nord-vestul...

Cheltuieli publice pentru educație

Capitolul I – Date generale privind cheltuielile publice ,,Resursele financiare, la nivel naţional, cuprind ansamblul resurselor financiare ale...

Politici și Practici Fiscale

I. Utilizarea impozitului ca instrument Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune definirea...

Moneda in Romania

Infiintarea bancii nationale a romaniei (1880) Banca Nationala a Romaniei este prima institutie de emisiune a statului roman independent....

Te-ar putea interesa și

Cheltuieli pentru Acțiuni Social-culturale și Eficiența lor

CAPITOLUL I Continutul si structura cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale 1. Continutul si caracteristicile cheltuielilor...

Finanțarea educației în Republica Moldova - caracteristici, eficiență, optimizare

INTRODUCERE Actualitatea temei. Învă.area este un proces foarte îndelungat, proces efectuat în permanen.ă de individ, proces efectuat de-a lungul...

Cheltuieli publice pentru acțiuni social-culturale

CHELTUIELI PUBLICE PENTRU ACȚIUNI SOCIAL – CULTURALE 1 Caracterizare generală Satisfacerea nevoilor cu caracter social reprezintă o componentă...

Rolul Finanțelor Publice în Economie și Societate

CAPITOLUL 1 – NOȚIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Conceptul de finanțe publice În vorbirea curentă, ca și in literatura de specialitate, se folosesc mai...

Cheltuieli Publice pentru Învățământ

1.Introducere Pentru realizarea practică a deciziilor publice, statul, colectivitățile locale și alte entități publice ocazionează costuri...

Cheltuielile Publice pentru Invățământ

1. Cheltuielile publice Cheltuielile publice concretizeaza cea de-a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice, si anume, aceea a...

Cheltuieli publice pentru acțiuni social-culturale

1.1. Caracterizarea generală O componentă importantă a politicii sociale a statelor membre o reprezintă satisfacerea nevoilor cu caracter social...

Alternative de Finanțare a Educației și Implicațiile Acestora

1. Evoluţii şi tendinţe în finanţarea învăţământului la nivel european şi naţional Sistemul de învăţământ din fiecare ţară este caracterizat...

Ai nevoie de altceva?