Cheltuielile din Bugetele Locale

Cheltuilelile publice locale reflectă resursele băneşti aprobate şi effectuate din bugetele locale, din bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi din bugetele activităţilor finanţate integral din venituri proprii,în limita şi potrivit destinaţiei stabilite prin bugetele respective.

Cheltuielile din bugetele locale exprimă eforturile financiare realizate de autorităţile administraţiei publice locale pentru acoperirea cerinţelor sociale,culturale, economice, a serviciilor de dezvoltare publică şi a altor cerinţe ale locuitorilor din unităţile administrativ –teritoriale.

Cheltuielile din bugetele locale se grupează după clasificaţia funcţională,respectiv după destinaţia lor, pe următoarele părţi: partea I- autorităţi executive, partea III- Cheltuieli social culturale, partea IV –Servicii şi dezvoltare publică şi locuinţe, partea V-Acţiuni economice, partea VI alte acţiuni, partea IX- Plăţi dobânzi şi comisioane, partea X-fond rezervă bugetară.

Părţile de cheltuieli din bugetele locale,la rândul lor, se împart pe capitole şi subcapitole. Principalele capitole de cheltuieli de la partea de acţiuni social culturale sunt reprezentate de: învăţământ, cultură, religie, asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii.Cheltuielile grupate pe capitole se detaliază pe subcapitole iar în cadrul acestora se grupează pe titluri, articole, aliniate.

După clasificaţia economică , cheltuielile din bugetele locale se împart, după natura şi efectul economic, în cheltuieli curente şi cheltuieli de capital. În sfera cheltuielilor curente se încadrează cheltuielile de personal, cheltuielile materiale şi de servicii şi alte cheltuieli.Cheltuielile de capital sunt formate din investiţiile autorităţilor administraţiei publice locale.

Cheltuielile din bugetele locale se grupează în cheltuieli de funcţionare (secţiunea funcţionare) şi cheltuieli de dezvoltare (secţiunea dezvoltare).

Evoluţia cheltuielilor din bugetele locale este determinată de acţiunea unor factori economici şi sociali care se diferenţiază de la o unitate administrativ-teritorială la alta.

Un prim factor de influienţă asupra cheltuielilor din bugetele locale îl constituie gradul de dezvoltare economică al unităţilor administrative –teritoriale.În măsura în care unităţile administrative teritoriale promovează programe şi acţiuni de dezvoltare economică se realizează resurse băneşti care se pot dirija pentru finanţarea cheltuielilor din bugetele locale.

Un alt factor de influienţă asupra cheltuielilor din bugetele locale este reprezentat de competenţele autorităţilor administraţiei publice locale stabilite prin lege în furnizarea unor servicii locuitorilor unităţilor administrative teritoriale.Competenţe mai extinse ale autorităţilor administraţiei publice locale în furnizarea unor servicii publice locale necesită cheltuieli de efectuat prin bugetele locale.

De asemenea, urbanizarea care presupune elaborarea şi aplicarea unor programe de modernizare a localităţilor în vederea ridicării gradului de satisfacere cu unele servicii publice implică creşterea cheltuielilor de această natură din bugetele locale.

Numărul şi structura populaţiei dintr-o unitate administrative teritorială va exercita influienţă asupra cheltuielilor din bugetele locale.

Reţeaua de instituţii social culturale prin care se asigură servicii sociale şi culturale necesită cheltuieli de funcţionare ce se acoperă din bugetele locale.

Reţeaua de organizaţii, regii din cadrul localităţilor; organizarea şi funcţionarea compartimentelor financiare în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale exercită influienţă asupra cheltuielilor din bugetele locale.

Vom exemplifica cheltuielile în cadrul unui spital, Spitalul clinic de copii “Sf. Maria” Iaşi.

Determinarea cheltuielilor finanţate din bugetul local se face pe baza articolelor bugetare specifice bugetului local.

1. Articolul bugetar 22 – Hrana

Cheltuielile cu hrana pentru oameni au la bază numărul de bolnavi asistaţi în anul de referinţă, înmulţit cu alocaţia zilnică de hrană medie din anul de referinţă.

Relaţia de calcul este următoarea:

FdChHrană = Nr.bol. x Alzh (22)

în care: - FdChHrană reprezintă cheltuielile cu hrana pentru oameni în anul 2006;

- Nr.bol. reprezintă numărul de bolnavi asistaţi în anul 2005;

- Alzh reprezintă alocaţia zilnică de hrană medie în anul 2005.

2. Articolul bugetar 24.01 – Încălzirea

Structura organizatorică a Spitalului Clinic de Copii ”Sf. Maria” din punctul de vedere al încălzirii interne este următoarea:

- este racordat la centrala termică proprie de încălzire pe combustibil lichid şi de încălzire cu lemne;

- este racordat la R.A.Termoficare;

- racordat la centrale termice zonale.