Cheltuielile Publice în România

1.Introducere: Notiunea de cheltuieli publice

Cheltuielile publice reprezinta modalitati de reprezentare si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii.Marimea cheltuielilor publice difera de la o tara la alta si de la o perioada la alta, structura cheltuielilor publice fiind puternic influientata de structura de clasa a societatii. Adesea, nici partidele politice nu au o structura omogena si nu rareori puterea politica se exercita de catre un guvern (respectiv consiliile provinciale, departamentele municipale ori comunale) de coalitie din care fac parte reprezentanti ai mai multor formatiuni politice, cu interese nu intodeauna convergente. In astfel de situatii, desi organele executive, centrale si locale sunt monocolore, exista o opozitie puternica iar politica promovata este o politica de compromis.

In plus, un stat care si-a dobandit independenta politica si care este preocupat de dezvoltarea sa economica si de aparare a suveranitatii sale nationale, la dimensinarea si dirijarea cheltuielilor publice va stabili unele prioritati si optiuni, altele decat un stat puternic industrializat.

2. Legatura dintre cheltuielile publice si cheltuielile bugetului de stat

Cheltuielile publice exprima relatiile economico-financiare în forma baneasca, care se manifesta între stat, pe de o parte si persoane fizice sau juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii functiilor sale.

La rândul lor, cheltuielile bugetare reprezinta cheltuielile publice care se acopera din resursele prevazute în bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele institutiilor publice autonome.

Din punctul de vedere al continutului economic, cheltuielile publice poate reprezenta un consum definitiv de produs intern brut (cheltuieli curente) sau avansare de produs intern brut (cheltuieli de capital).

Prin urmare, atât cheltuielile publice cât si cheltuielile bugetare permit cresterea productivitatii muncii, a PIB-ului, a cheltuirii cu eficienta a fondurilor publice în domeniile sanatatii, învatamântului, culturii, ordinii si administratiei publice.

Caracteristicile si corelatiile cheltuielilor publice si a cheltuielilor bugetare se evidentiaza conform tabelului 1 :

Cheltuieli publice

Cheltuieli bugetare

Sfera

de cuprindere

- cheltuielile efectuate din fondurile constituite la nivelul bugetelor administratiilor publice centrale (BS, BASS, bugetele institutiilor publice autonome);

- cheltuielile efectuate din fondurile constituite la nivelul bugetelor administratiei locale;

- cheltuielile acoperite din fonduri cu destinatie speciala;

- cheltuieli acoperite exclusiv din resurse financiare publice constituite în afara bugetului, prevazute în bugetele institutiilor publice autonome;

- cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei statului;

- cheltuieli finantate din alte surse decât cele bugetare (din credite externe, din fonduri externe nerambursabile).

- cheltuieli efectuate din resurse financiare constituite la nivelul BS

- cheltuieli efectuate din resurse financiare constituite la nivelul BASS

- cheltuieli efectuate din resurse financiare constituite la nivelul bugetelor administratiei publice locale

- cheltuieli efectuate din resurse financiare constituite la nivelul institutiilor publice autonome

Modul

de efectuare

- pe baza fondurilor constituite în afara bugetului.

- conditionat de prevederea expresa în buget;

- determinat de îndeplinirea conditiilor legale, nu numai de existenta fondurilor banesti.

Tabelul 1

Modul

de aprobare

- de catre ordonatorii de credite.

- de catre Parlament sau de consiliile locale.

Corelatiile dintre cheltuielile publice si cheltuielile bugetare justifica importanta semnificativa a efectuarii acestora, precum si implicatiile pe care le au asupra reglarii macroeconomice.

Astfel, se impune efectuarea periodica a unor analize asupra modului de efectuare a cheltuielilor bugetare, pentru a se evidentia eficienta resursele alocate pentru finantarea unei anumite destinatii (învatamânt, sanatate,etc.), precum si masurile ce trebuie luate pentru ca bugetul de stat sa contribuie la reglarea macroeconomica. Aceste aprecieri se justifica întrucât, din pacate, practica bugetara din România se bazeaza pe proiectiile bugetare si masurile reparatorii ale procedurii bugetare (prin rectificarile bugetare), punându-se un accent mai limitat pe analizarea modului în care se efectueaza cheltuielile bugetului de stat, desi eficientizarea acestora au rol semnificativ în reglarea macroeconomica.