Climatul Investițional în Republica Moldova

Introducere

Problema principală pe care trebuie să o depăşească comunităţile din Republica Moldova ţine de lipsa de investiţii şi capital în sectorul productiv şi cel a serviciilor. Necesitatea de capital rezidă din insuficienţa propriilor economii locale, care ar permite soluţionarea avalanşei de probleme comunitare. Nevoia de capital pentru refacerea economică este amplificată şi de tehnologiile depăşite şi învechite. De altfel, în majoritatea planurilor strategice de dezvoltare locală, autorităţile locale a comunităţilor din Repiblica Moldova, consideră în calitate de priorităţi fundamentale, retehnologizarea întreprinderilor existente şi susţinerea producătorilor locali. Se ştie foarte bine că investiţiile străine directe, reprezintă atât prin formă cât şi prin conţinut, o manifestare a relaţiilor economice şi de cooperare internaţională. Globalizarea problemelor economice şi ale fluxurilor capitalurilor financiare, face ca activitatea de investiţii să aibă un caracter internaţional, cu implicarea actorilor din toate economiile naţionale. Din acest punct de vedere, vis-a-vis de procesul investiţional, este şi firesc să apară atât interese comune cât şi, în anumite cazuri, unele divergenţe între oamenii de afaceri. În acest sens este vitală atragerea investiţilor şi direcţionarea lor spre realizarea unor scopuri majore: eficientizarea serviciilor publice, relansarea economică locală, impulsionarea activităţilor întreprinderilor mici şi mijlocii, deschiderea noilor întreprinderi etc. Autorităţile interesate în atragerea investiţiilor, trebuie să ştie exact ce pot propune investitorilor. Care sunt avantajele comparative?

• poziţia geografică favorabilă;

• potenţialul intelectual avansat al cetăţenilor;

• disponibilitatea autorităţilor publice locale de a conlucra şi de a oferi sprijin investitorilor.

Dar unde se poate de investit? Care sunt domeniile prioritare? Din acest punct de vedere vom evidenţia acele domenii care, în linii mari, pot schimba situaţia socio-economică în comunităţi:

• agricultura ecologică;

• prelucrarea produselor agricole;

• agroturismul;

• sfera serviciilor publice şi comerciale;

• termoizolarea modernă a clădirilor publice;

• prelucrarea deşeurilor menajere şi bio-degradabile;

• retehnologizarea întreprinderilor mici şi mijlocii;

• reînnoirea reţelelor de apeduct şi de încălzire;

• construcţia centralelor termice de sector;

• energia regenerabilă;

• constituirea centrelor şi zonelor de agrement,

• eficientizarea iluminatului public;

• eficientizarea transportului urban şi interurban;

Unele comunităţi ne demonstrează că şi în condiţiile existente pot atrage investiţii şi, în felul acesta, rezolvă unele din cele mai strigente probleme socio-economice ale localităţilor. Aproape în fiecare localitate se pot identifica exemple de succes: instituţii publice contemporane, şcoli renovate, drumuri asfaltate, agricultură modernă, comerţ civilizat etc. Dar, evident, mai este foarte mult de realizat.

Rezolvarea unei probleme semnificative la nivel local, atrage după sine consecinţe pozitive imediate: încredere şi speranţe, îmbunătăţirea calităţii vieţii, cultivarea unui sentiment de satisfacţie, certitudinea că lucrurile se pot mişca spre bine. Şi acest lucru înseamnă foarte mult pentru toţi oamenii de bună credinţă.

Capitolul I: Concepţii privind climatul investiţional

1.1. Noţiuni generale. Abordări teoretice

Noţiunea de climat investiţional reflectă nivelul de atractivitate a unei ţări (ramuri, zone, regiuni) pentru alocarea investiţiilor.

După cum subliniază economistul rus, S.V.Fomişin, „în ştiinţa economică noţiunea de „climat investiţional” se află încă în proces de constituire. De obicei, prin climatul investiţional se subînţelege totalitatea factorilor politici, social-economici, financiari, socio-culturali, organizatorici, juridici şi geografici, care sunt prezenţi, într-o ţară sau alta, şi care atrag sau resping capitalul străin”.