Concepții clasice și moderne privind impozitele și impunerea

In evolutia conceptiilor despre finante publice, in care se incadreaza si problematica impozitelor si impunerii, se contureaza doua etape: prima corespunde in linii generale, capitalismului in ascensiune, iar cea dea doua, epocii contemporane. Conceptiile din prima etapa sunt considerate clasice, iar cele din etapa uramatoare, moderne.

- Conceptiile clasice reflecta, de fapt, doctrina liberala predominanta in perioada capitalismului ascendent, potrivit careia activitatea economica trebuie sa se desfasoare in conformitate cu principiile “laissez-faire” , “laissez-passer” , urmarindu-se evitarea oricarei interventii din partea autoritatii publice care ar putea perturba initiativa privata, libera concurenta, actiune legilor obiective ale pietii.Activitatea economica trebuie sa ramana aparte intreprinderilor private, orice participare a statului la viata economica fiind considerata containdicata. Rolul statului este potrivit sa se limiteze la sarcinile sale traditionale, vizand mentinerea ordinii interne, apararea tarii si intretinerea relatiilor diplomatice, iar cheltuielile publice sa se restranga la maximum. Lozinca guvernului ieftin, sustinuta de clasicii economiei politice burgheze, isis gasea suportul in teza potrivit careia, socialistii reclama utilizarea venitului natiunii pentru dezvoltarea industriei si comertului in loc sa fie irosit pentru cheltuielile neproductive ale statului. Asadar, sarcina finantelor publice consta in asigurarea resurselor necesare intretinerii institutiilor publice, functionarii normale a acestora. Impozitele, imprumuturile si celelalte metode de provocare a resurselor financiare trebuiau astfel cocepute incat sa aiba un caracter neutru, sa nu modifice relatiile social-economice existente.

- Conceptiile moderne s-au cristalizat in conceptul docrinei interventioniste caracteristice pentru societatea moderna in care locul statului jandarm ar fi fost luat, dupa opinia unor economisti, de catre “statul providenta”(statul bunastarii sau statul faustian), care isi largeste sensibil sfera preocuparilor. In ceea ce priveste activitatea economica a statului, se afirma tot mai mult doctrina interventionista, potrivit careia autoritatea publica este chemata sa joace un rol activ in viata economica , sa influenteze procesele economice, sa cerceteze evolutia ciclica, sa previna crizele sau cel putin sa ia masuri pentru inlaturarea efectelor negativa ale acestora.

Pentru statul modern, dupa opinia economistului francez, Maurice Duverger, finantele publice nu mai sunt un simplu mijloc de asigurare a acoperirii cheltuielilor sale de administratie, ci - si aceasta in primul rand – si un mijloc de interventie in viata sociala, de exercitate a unei presiuni asupra cetatenilor pentru organizarea intregii natiuni.

Stiinta despre finantele publice in conceptia moderna, a fost definita de M.Duverger ca fiind “stiinta care studiaza activitatea statului, in calitatea sa de utilizator al unor tehnici speciale asa- zise financiare, cheltuieli, taxe, impozite,imprumuturi, procedere monetare, buget,etc ”.Asadar, preocuparea de capetenie a stiintei despre finante devine studierea intrumentelor cu ajutorul carora statul poate sa intervina in viata economica, a modalitatilor de influentatea a proceselor economice, a relatiilor sociale.