Dinamica și Structura Cheltuielilor Publice ale Uniunii Europene

I. Bugetul Uniunii Europene – aspecte introductive

Bugetul Uniunii Europene este actul care autorizează, în fiecare an, finanţarea ansamblului activităţilor şi intervenţiilor comunitare. Astfel, din perspectiva sa ca instrument economico-financiar de acţiune, bugetul Uniunii Europene este balanţă financiară operativă cuprinzând pe deoparte veniturile Uniunii Europene şi pe de altă parte destinaţiile date acetora în funcţie de priorităţile şi orientările politice.

Bugetul s-a dovedit a fi un instrument esenţial în realizarea obiectivelor politice ale Uniunii Europene, iar evoluţia sa, de-a lungul timpului, reflectă transformările succesive ale construcţiei europene. Din acest punct de vedere, evoluţii precum piaţa unică, extinderea, dezvoltarea unei viziuni globale asupra Europei, au necesitat, de fiecare dată, schimbarea configuraţiei cheltuielilor Uniunii Europene.

Structura si dinamica cheltuielilor Uniunii Europene s-a schimbat în mod considerabil de-a lungul timpului: în mod tradiţional, cea mai mare parte a bugetului Uniunii Europene a fost concentrată pe un număr relativ mic de domenii politice. De-a lungul timpului însă obiectivele politice politice au evoluat şi astfel s-au modificat şi priorităţile urmărite în materie de cheltuieli.

Trebuie precizat că indiferent lor de modificările produse în structura cheltuielile UE sunt limitate prin tratate. Bugetul Uniunii nu trebuie să fie în deficit, ceea ce înseamnă că încasările trebuie să acopere întregul cost al diferitelor activităţi. Aceste încasări, sau venituri, provin din trei surse principale: taxele vamale, o parte din baza taxei pe valoarea adăugată (TVA) armonizate a fiecărui stat membru şi încă o contribuţie de la statele membre, pe baza mărimii venitului lor naţional brut (VNB).

Structura bugetului, precum şi dimensiunea acestuia, au cunoscut o evoluţie continuă:

- La începutul procesului de integrare, fiecare dintre cele trei Comunităţi Europene dispunea de un buget specific. Primul buget al Comunităţii Economice Europene (CEE) a fost foarte redus, acoperind exclusiv cheltuielile administrative. Bugetul general din 2007 este în special un buget de funcţionare, autorizând credite de plată în valoare de 115,5 miliarde euro destinate creşterii durabile, conservării resurselor naturale, cetăţeniei, libertăţii, securităţii şi justiţiei, precum şi acţiunii externe a Uniunii.

- În 1965, plăţile pentru Politica Agricolă Comună (PAC) absorbeau 35,7% din buget şi au crescut până la 70,8% în 1985. La prima planificare multianuala a bugetului UE (1988-1992), cheltuielile traditionale pentru agricultura însumau 61% din buget. Până în 2013, proporţia cheltuielilor tradiţionale pentru Politica Agricolă Comună (cu excepţia dezvoltării rurale) va fi scăzut la jumătate (32%), în urma unei reduceri în termeni reali survenită în cursul perioadei actuale de finanţare.

- Numai 6% din bugetul comunitar era cheltuit pentru politica de coeziune în 1965, o cotă parte care nu a cunoscut decât o creştere uşoară până în anii 1980 (10,8% în 1985). Actul Unic European a pus un accent deosebit pe coeziunea economică şi socială şi a fost urmat de o majorare semnificativă a cheltuielilor pentru coeziune. Suma consacrată acţiunilor structurale crescuse deja până la 17,2% în 1988 şi va reprezenta 35,7% din bugetul Uniunii Europene în 2013, cu cel puţin două treimi destinate competitivităţii, creşterii şi locurilor de muncă.

- Finanţarea pentru alte politici (în special, competitivitate, acţiuni externe şi dezvoltare rurală) a fost iniţial deosebit de limitată. În primul cadru financiar, numai 7,3% din buget a fost rezervat acestor domenii. Cu toate acestea, noua importanţă acordată dezvoltării şi competitivităţii va conduce la majorarea cotei parte a acestor politici până la 26% în 2013, dintre care 10,2% pentru competitivitate, 6,3% pentru acţiuni externe şi 7,3% pentru dezvoltare rurală.

II. Analiza structurii şi dinamicii cheltuielilor din bugetul general al Uniunii Europene

În scopul asigurării unei funcţionări optime a bugetului comunitar şi pentru a elimina posibilitatea apariţiei unor noi crize, precum cele din anii '80, sistemul bugetar actual este bazat pe programarea pe termen mediu a cheltuielilor.Comisia, Parlamentul şi Consiliul European stabilesc împreună detaliile cheltuielilor aferente fiecărui capitol esenţial pe o perioadă de 6 ani. Această manieră de abordare reflectă priorităţile politice ale instituţiilor pentru perioada respectivă.

Prin acest proiect va fi analizată evoluţia bugetul Uniunii Europene din în conformitate cu datele cuprinse în cadrul financiar 2000-2006 şi cel 2007-2013 precum şi a celor rezulate în urma execuţiei bugetului europena, pe baza unor criterii precum modificări ale structurii clasificaţiei bugetare, modificări ale procentajului fiecărui capitol de cheltuieli în total, modificări ale cuantumului cheltuielilor şi ale capitolelor în PIB al Uniunii Europene.

2.1. Analiza structurii şi dinamicii cheltuielilor din bugetul general al Uniunii Europene în perioada 2000-2006

Începând cu anul 1988, cheltuielile Uniunii au fost incadrate în cadrul unui program financiar multianual denumit perspectiva financiară. Perspectiva financiară stabileşte plafoanele pentru cheltuielile totale şi pentru fiecare categorie de cheltuieli în parte. Începând din 1988 s-au definit perspective financiare care fixează un plafon şi compoziţia plăţilor pentru o perioadă plurianuală: pachetul Delors I (1988-1992), pachetul Delors II (1993-1999), Agenda 2000 pentru perioada 2000-2006 şi Perspectiva financiară 2007-2013.