Drumul României spre Uniunea Monetară

Potrivit calendarului de adoptare a monedei unice europene, ţara noastră va trece la euro în intervalul 2012-2014. Însă, pentru a adopta moneda unică europeană, un stat trebuie să întrunească o serie de criterii economice, pentru a nu destabiliza economia europeană şi pentru a nu afecta paritatea euro cu alte monede internaţionale. Aceste condiţii sunt specificate în Tratatul privind înfiinţarea Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht, intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993).

Tratatul de la Maastricht a conceput adoptarea monedei europene ca pe o cale fără întoarcere, întrucât nu prevede nici posibilitatea ca un stat membru al Uniunii Europene şi Monetare să se retragă şi nici pe aceea ca o ţară care a adoptat moneda unică să fie exclusă din uniune. S-a hotărât ca aderarea ţărilor membre ale Uniunii Europene la Uniunea Monetară Europeană să se facă gradual, pe măsură ce sunt îndeplinite o serie de criterii de convergenţă nominală, scopul acestor condiţii fiind acela de a asigura stabilizarea economică pe termen lung şi un nivel suficient de înalt de convergenţă a economiilor din zona de circulaţie a monedei unice, premise ale unei bune funcţionări ale uniunii monetare.

În ceea ce priveşte aderarea României la UEM, Banca Naţională a României consideră ca trebuie parcurse două etape:

1. O etapă ce se desfăşoară din 2007 până în 2010 şi în care trebuie să fie atinse

următoarele trei obiective: consolidarea inflaţiei scăzute; formarea pieţei interne de capitaluri

pe termen lung şi convergenţa ratelor de dobândă; stabilitatea relativă a cursului leului pe piaţă(în condiţii de convertibilitate deplină) în jurul nivelului de echilibru pe termen lung;

2. O etapă necesară îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală şi realizării unor progrese semnificative în procesul de convergenţă reală, marcată de: aderarea la mecanismul ERM II, în anul 2012 şi trecerea la euro în anul 2014, după o perioadă de participare la mecanismul ERM II redusă, pe cât posibil, la durata minimă obligatorie de 2 ani.

Analizând etapele introducerii monedei unice europene pe cazul României, schematic, acestea ar putea fi redate astfel:

Etapa

pre-aderarii 2007 Etapa de dupa accederea la UE 2012 Etapa participarii la 2014 Etapa adoptarii

ERM II monedei euro

Etapa de după accederea României la Uniunea Europeană

Adoptarea de către România a monedei euro la momentul propus (2014) prin

Programul de convergenţă, pe care ţara noastră l-a înaintat Comisiei Europene la începutul anului 2007, depinde de îndeplinirea concomitentă a criteriilor de convergenţă nominală şi a criteriilor de convergenţă juridică. Dintre criteriile de convergenţă nominală, România continuă să îndeplinească criteriul privind sustenabilitatea poziţiei fiscale (care se referă la ponderea deficitului fiscal şi a datoriei publice în PIB), în timp ce evaluarea criteriului referitor la stabilitatea cursului de schimb nu poate fi realizată cu acurateţe, atât timp cât leul nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II). Criteriile de convergenţă nominală necesare a fi îndeplinite sunt analizate în continuare:

A. Criteriul stabilităţii preţurilor – se referă la faptul că un stat membru trebuie să aibă o stabilitate durabilă a preţurilor şi o rată medie a inflaţiei, în decursul unei perioade de un an înaintea examinării, care să nu depăşească cu mai mult de 1,5% rata inflaţiei acelor state membre (cel mult trei) care prezintă cele mai bune rezultate în materia stabilităţii preţurilor.

B. Criteriul de convergenţă a dobânzilor – se referă la faptul că un stat membru

trebuie să aibă o dobândă medie nominală pe termen lung care să nu depăşească cu mai mult de 2% media ratelor dobânzii pe termen lung la acele state membre (cel mult trei) care prezintă cele mai bune rezultate în materia stabilităţii preţurilor.

C. Criteriul stabilităţii cursului de schimb – se referă la faptul că, în cadrul unui stat membru, cursul de schimb al monedei naţionale faţă de euro trebuie să se încadreze în intervalul de fluctuaţie al ERM II (+/-15%), fără tensiuni majore pentru o perioadă de doi ani înaintea momentului examinării.

Deocamdată, moneda naţională a României nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), anticipându-se că intrarea nu va avea loc mai devreme de anul 2012. Ca atare, nu a fost încă definită o paritate centrală în raport cu care să poată fi apreciată încadrarea fluctuaţiilor cursului de schimb într-o bandă de ±15%.

D. Criteriul situaţiei finanţelor publice – se referă la respectarea disciplinei

bugetare, astfel încât să fie evitate deficitele publice excesive. Se examinează dacă disciplina bugetară a fost respectată, pe baza următoarelor două criterii:

a) dacă raportul între deficitul public planificat sau cel efectiv şi PIB, exprimat în

preţurile pieţei, depăşeşte valoarea de referinţă de 3%, mai puţin în cazul în care: acest raport nu a fost diminuat în mod substanţial şi constant atingând un nivel apropiat de valoarea de referinţă, sau depăşirea valorii de referinţă nu a fost decât excepţională şi temporară, iar raportul rămâne apropiat de valoarea de referinţă;

b) dacă raportul între datoria publică şi PIB, exprimat în preţurile pieţei, depăşeşte valoarea de referinţă de 60%, mai puţin atunci când raportul scade suficient pentru a considera că se apropie de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător.

Criteriile de la Maastricht

Ghidul adoptării euro reprezintă cele 4 criterii de convergenţă nominală cuprinse în Tratatul de la Maastricht.

Acestea sunt:

- o rată scăzută a inflaţiei până la nivelul de 2%;

- dobânzi scăzute pentru creditele pe termen lung, care să nu depăşească cu mai mult de 2% dobânzile din cele mai performante state membre participante în anul dinaintea examinării;

- deficit bugetar de maxim 3% din PIB;

- datoria publică cumulată să nu depăşească 60% din PIB.