Dubla impunere juridică

1.Dubla Impunere juridica :

1.1. Definitie

Dubla impunere reprezinta supunerea la impozit a aceleiasi materii impozabile si pentru aceeasi perioada de timp, de catre doua autoritati fiscale din tari diferite.

Spitz B. Considera ca „dubla (multipla) impunere internationala se produce atunci când autoritatile fiscale a doua sau mai multe state încaseaza concomitent impozite având aceeasi incidenta, în asemenea mod încât o persoana susporta o obligatie fiscala mai grea decât daca ar fi fost supusa unei singure autoritati fiscale”.

Caracteristica dublei impuneri consta în aceea ca apare numai în cazul impozitelor directe (impozitul pe venit si impozitul pe avere) si nu a celor indirecte.

1.2. Formele dublei impuneri juridice:

Dubla impunere intenationala poate îmbraca doua forme:

a. dubla impunere economica - forma economica apare în situatia în care subiectii impozabili sunt impozitati de mai multe ori pentru acelasi obiect impozabil;

b. dubla impunere juridica – forma juridica internationala presupune supunerea unei anumite materii impozabile de catre doua state diferite la acelasi tip de impozit pe acelasi exercitiu financiar;

1.3.Criterii de impunere :

1.3.1. Criteriul rezidentei(domiciliului fiscal);

1.3.2. Criteriul cetateniei;

1.3.3. Criteriul teritorialitatii.

1.3.1. Criteriul rezidentei(domiciliului fiscal)

Pentru a stabili domiciliul fiscal al unei persoane fizice care este rezidenta a celor doua state între care s-a încheiat conventia de evitare a dublei impuneri este rezolvata în practica internationala astfel:

Persoana fizica este considerata ca fiind rezidenta în statul în care ea are o locuinta permanenta, indiferent daca aceasta îmbraca forma unei case sau a unui apartament, aflat în proprietate personala sau închiriat. Conditia ceruta este ca aceasta locuinta sa fie utilizata în cea mai mare parte a anului, deci sa nu aiba caracter vremelnic. Daca persoana dispune de câte o locuinta cu caracter permanent în fiecare din cele doua state semnatare ale conventiei, atunci ea este considerata ca fiind rezidenta a statului cu care are legaturi personale si economice cele mai strânse. La determinarea acestui stat se tine cont de unii factori(relatiile familiale si sociale, ocupatia etc.). Daca statul cu care persoana fizica are legaturile cele mai strânse nu poate fi determinat sau daca ea nu dispune de o locuinta cu caracter permanent în nici unul din cele doua state, atunci persoana fizica este considerata rezidenta a statului în care locuieste în mod obisnuit. Daca persoana în cauza locuieste în mod obisnuit în ambele state sau daca nu locuieste în mod obisnuit în nici unul din ele, atunci ea este considerata rezidenta al statului al carei cetatean este. Daca are cetatenia ambelor state ori a nici unuia dintre ele, atunci problema domiciliului fiscal va fi rezolvata prin întelegere între cele doua parti interesate.

În cazul unei persoane juridice, aceasta se considera ca fiind rezidenta a statului în care se afla situat sediul conducerii sale efective. Prin sediu permanent, se întelege o instalatie fixa de afaceri prin intermediul careia o întreprindere exercita, total sau partial activitatea sa. Notiunea de sediu stabil cuprinde un sediu al conducerii, o sucursala, un birou, o uzina, un atelier. O întreprindere nu se considera ca având sediul stabil într-un stat în care aceasta dispune de un curier, un comisionar general sau de un alt agent.

1.3.2. Criteriul cetateniei

Impozitele si taxele se aplica cetatenilor pentru veniturile si bunurile obtinute atât în tara cât si în strainatate. Pentru bunurile si veniturile obtinute în strainatate, perceperea impozitelor si a taxelor prevazute de legislatia fiscala este justificata numai daca pentru aceleasi venituri sau bunuri nu s-au platit impozite sau taxe în statul pe teritoriul caruia au fost obtinute sau dobândite, ori numai pentru diferenta eventuala dintre impozitele si taxele platite în strainatate si cele datorate pe teritoriul statului în cauza, evident daca acestea din urma ar fi mai mari. În privinta unor asemenea venituri, legislatia unor tari(România) prevede:

- scutirea de impozit a drepturilor banesti de autor primite din strainatate de catre cetatenii aflati în tara;

- scutirea de taxe vamale a unor dintre bunurile dobândite în strainatate dobândite de catre cetateni la întoarcerea în tara etc.

1.3.3. Criteriul teritorialitatii

Impozitele si taxele se aplica veniturilor obtinute si bunurilor dobândite pe teritoriul statului, indiferent daca beneficiarul sau dobânditorul este cetatean al statului respectiv sau e strain. Ca o exceptie la aceasta regula sunt stabilite scutiri pentru anumite venituri realizate de cetateni.

1.4. Efectele dublei impuneri asupra relatiilor economice dintre

1.4.1.Dezavantaje

- impozitarea repetata a veniturilor constituie un obstacol în dezvoltarea relatiilor economice dintre state ( diminuînd veniturile operatorilor economici );

- nivelul crescut al impozitelor poate influenta deciziile persoanelor fizice sau juridice care vor sa investeasca în strainatate;

- impunerea veniturilor conform conceptiei mondiale, adica a tuturor veniturilor în statul de rezidenta, indiferent de statul de origine al acestora, poate submina interesul pentru dezvoltarea relatiilor economice dintre state;

- sustragerea de la impunere a unei parti însemnate din veniturile externe generând aparitia evaziunii fiscale;