Elveția

1. Analiza strcuturala si conjuncturala a economiei Elvetiei

Structura economiei elvetiene a inceput sa se modifice in mod considerabil spre sfarsitul secolului XX. Sectoarele cheie traditionale, cum este industria constructiei si fabricarii masinelor-unelte au cunoscut o recesiune, in timp ce, cea mai mare parte a ramurilor sectorului tertiar continua sa se dezvolte.

Economia Elvetiei este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plina de success pe termen lung in domeniul sigurantei monedei nationale, dublata de secretul operatiilor financiare efectuate in bancile elvetiene a facut din Elvetia un “rai financiar” al investitorilor si al investitiilor acestora. In acelasi timp, a creat o economie care se bazeaza pe afluxul extern constant de investitii.

Succesul economiei elvetiene se bazeaza pe o productie cu valoare adaugata superioara si pe o forta de munca cu calificare inalta. Printre sectoarele de varf se numara microtehnica, tehnologia inalta, biotehnologia, bancile si asigurarile, precum si industria farmaceutica. Majoritatea fortei de munca lucreaza in sectorul tertiar si in intreprinderile mici si mijlocii.

Elvetia nu poseda resurse minerale si are o suprafata mica. Prosperitatea sa recunoscuta este dependenta de comertul sau exterior. Dimensiunea redusa a pietei sale interne, cu o populatie de doar cca. 7,5 milioane locuitori, a incitat producatorii elvetieni sa se orienteze spre exterior. Ei au nevoie de piete internationale pentru a-si putea rentabiliza investitiile efectuate in productie, cercetare si dezvoltare. Considerata ca avand una dintre cele mai „mondializate” economii (un franc din doi este obtinut din export), Elvetia face parte din grupul celor mai dezvoltate tari din lume. Elvetia importa materii prime si exporta produse manufacturate de inalta calitate.

a. Dimensiunea produsului intern brut

Prosperitatea unei tari poate fi masurata prin diferite metode iar una dintre ele este produsul intern brut pe cap de locuitor (PIB/loc). Luand in considerare acest indicator, Elvetia ocupa locul 8 printre tarile cele mai competitive, dupa clasamentul realizat de catre World Competitiveness Yearbook in anul 2006. Se observa un progres net in raport cu anul anterior, cand Elvetia a ocupat locul 14. Acest progres se explica prin accentuarea cresterii inregistrata in sectorul international.

Statistici

PIB (nominal)

pe locul 41 ( PIB (nominal))

PIB

252,9 milioane dolari (2006 est.)

creşterea PIB 2,9% (2006 est.)

PIB pe cap de locuitor 33,6 mii dolari(2006 est.)

PIB pe sectoare agricultură (1,5%), industrie (34%), servicii (64,5%) (2003)

Inflaţie

1,2% (2006 est.)

Populaţie sub limita sărăciei

NA

Forţa de muncă 3,81 milioane de oameni (2006 est.)

Forţa de muncă după ocupaţie agricultură (1,5%), industrie (34%), servicii (64,5%) (2006)

Şomaj

3,3% (2006 est.)

Industrii principale maşini, chimică, ceasuri, textile, instrumente de precizie

Produsul intern brut a atins, in anul 2007, suma de 508,275 miliarde CHF, respectiv peste 65.000 CHF (peste 40.000 EUR) pe locuitor.

PIB/locuitor, in comparatie europeana: UE=100, Luxemburg 254, Norvegia 173, Irlanda 138, Elvetia 129, Olanda 126, Austria 124, Danemarca 122, Suedia 119, Belgia 117, M. Britanie 115, Germania si Finlanda 111, Franta 108, Italia 101, Spania 99, Grecia 93, Slovenia 84, R. Ceha 74, Portugalia 73, Ungaria 62, Polonia 49, Romania si Bulgaria 34, Turcia 28

Crestere a PIB-ului lovit varfuri de 3,4% in 2006 si 3,3% in 2007, dar este de asteptat sa scada la 1,9% in 2008 si 1,3% în 2009, pe seama scaderilor economice externe si interne.

PIB-ul a crescut cu 2,4% de la an la an si cu 0,4% pe trimestru, in trimestrul al doilea al anului 2008, ramas mai puternic decat in cele mai multe tari din zona euro. Consumul privat si exporturile nete au fost principalele motoare ale expansiunii.

Cu toate acestea, ocuparea fortei de munca este inca in crestere cu fermitate, de la 2,4% in cel de-al doilea trimestru.