Cuprins
- UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 1
- INTRODUCERE 2
- 1.1 CE SUNT EVAZIUNEA FISCALA SI OPTIMIZAREA FISCALA? 3
- 1.2 CAUZELE EVAZIUNII FISCALE 3
- 1.3 METODE DE OPTIMIZARE FISCALĂ 4
- 1.4 FORME ALE EVAZIUNII FISCALE 5
- 1.5 PARADISURI FISCALE 6
- 1.7 CONCLUZIE 7
Extras din referat
Introducere
Evaziunea fiscală reprezintă un fenomen economico-social cu care, toate statele, se confrunta într-o măsură mai mare sau mai mică. Atât în România, cât și in restul lumii este prezent conceptul de optimizare fiscală, iar aceasta practică este exploatată pe cât de mult posibil de contribuabilii fiecărei țări în parte in funcție de legislația prezentă. În următoarele capitole autorul a prezentat diferențele dintre evaziunea fiscală și optimizarea fiscală, precum si metode prin care aceste doua practici sunt întâlnite.
1.1 Ce sunt evaziunea fiscala si optimizarea fiscala?
Potrivit legii nr. 87/1994, articolul 1, noțiunea de evaziune fiscala este definita ca „sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plată impozitelor, taxelor, contribuțiilor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice si persoanele juridice romane sau străine”.
Pe scurt, evaziunea fiscala este, de fapt, neîndeplinirea de către contribuabil, a obligațiilor fiscale.
Conform Neculai,C.(2015), termenul de evaziune fiscală legală nu este corect, deoarece aceasta presupune o sustragere de la impunere sau de la plată, aceasta noțiune de sustragere nefiind compatibilă cu termenul de „legală”. Astfel, în continuare autorul va folosi termenul de „optimizare legală” in locul celui de „evaziune fiscală legală”.
În legea nr.241/2005, optimizarea legală este definită ca fiind sustragerea de la plata a unei părți impozabile, dar fără ca aceasta sa fie considerata o contravenție sau infracțiune. Aceasta presupune exploatarea cadrului legislativ in favoarea contribuabililor cu scopul valorificării inteligente a prevederilor legale, având ca obiectiv evitarea obligațiunilor legale către stat.
1.2 Cauzele evaziunii fiscale
Pentru a înțelege mai bine conceptul de evaziune fiscală, trebuie mai întâi sa înțelegem cauzele acesteia. După cum scrie și Neculai,C. în 2015 , pentru a putea trata o „boală” trebuie mai întâi sa găsim cauza acesteia. Cu alte cuvinte, pentru a putea găsi un tratament trebuie luate in considerare și cauzele, nu numai simptomele.
Factorii care favorizează fenomenul de evaziunea fiscală pot fi grupați drept:
A. Factori psihologici.
In articolul lor din 2018, Pătrașcu, D., Păcurariu, I.,& Pițu, I. C., relatează faptul că orice contribuabil are o înclinație către evaziunea fiscală. Ei definesc aceasta înclinație ca fiind un factor prezent la orice persoana de la care o parte din venit, care îi aparține in mod corect, îi este înlăturat prin autoritate. Amplitudinea acestei înclinații pare să difere în funcție de zona geografică și de fondul genetic al popoarelor.
Un alt factor psihologic ce influențeze oamenii sa recurgă la metode de evaziune fiscală este reprezentat de percepția unui risc minim de a fi controlat. Neculai, C.(2015) ateste faptul că un contribuabil alege sa se sustragă de la plata taxelor si impozitelor pentru că el considera existența unui risc minim de a fi prins și sancționat.
Un al treilea factor a fost descris de către C.N. Tăutu in anii 40 ca fiind deficiența de educație financiară a poporului român in acea perioada: În zilele noastre, educația contribuabilului nostru este atât de slab formată, încât acesta nu are decât o singură preocupare: să plătească cât mai puțin sau, dacă ar putea fi, deloc. (Toader, S. A., 2007)
B. Factori economici.
Factorii economici se află în strânsă legătură cu percepția contribuabililor asupra nivelului veniturilor rămase după plata taxelor și impozitelor si capacitatea acestuia de a-și satisface nevoile individuale. (Pătrașcu, D., Păcurariu, I.,& Pițu, I. C., 2018)
Un alt exemplu de factor economic ce influențează contribuabilul la evaziune fiscală este dat de „complexitatea operațiunilor administrative necesare pentru declararea veniturilor și plata taxelor și impozitelor aferente”. ( Neculai, C.2015) Cu alte cuvinte, cu cât sistemul de operațiuni pentru administrarea afacerilor este mai ușor de folosit si cu cat influențează mai puțin costurile de întreținere a afacerii, cu atât nivelul evaziunii fiscale este mai scăzut.
Bibliografie
Neculai, C. (2015). Evaziunea fiscala. Comentarii si exemple practice. C.H.Beek.
Pătrașcu, D., Păcurariu, I., & Pițu, I. C. (2018). TAX EVASION BETWEEN THEORY AND PRACTICE. Revista Economică.
Toader, Stela Aurelia - Evaziunea fiscală în România în perioada de tranziţie, Pro Universitaria Publishing House: Bucharest, (2007);
Legea nr. 241 din 15 iulie 2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale
Codul fiscal 2020
Adrian, A. (2017). Evaziunea fiscală în România. Revista Română De Statistica .
Ivan, L. (2014). FENOMENUL FRAUDEI DE TIP CARUSEL PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ. Revistă Teoretico-Științifică, 162- 166.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evaziunea fiscala si optimizarea fiscala.docx