Evoluția finanțelor publice în perioada 2018-2020

EVOLUȚII CICLICE ȘI PERSPECTIVE ECONOMICE ACTUALE

În anul 2019, dinamica reală a PIB-ului a fost de 4,1%, una dintre cele mai ridicate din rândul statelor membre UE (la nivel agregat, PIB a avansat cu 1,4% în UE și cu 1,2% în zona euro). Totuși, încetinirea creșterii din zona euro și în special a cererii externe din partea Germaniei, a avut un impact semnificativ asupra industriei prelucrătoare și exporturilor românești. Pe partea cererii, consumul privat, principalul determinant al avansului economiei din ultimii ani, s-a poziționat pe o tendință de ușoară decelerare (+5,9% în 2019 comparativ cu +7,3% în 2018), indicând și începerea unei perioade de temperare a apetitului consumatorilor pentru unele categorii de bunuri. Pe de altă parte, investițiile (formarea brută de capital fix) și-au inversat tendința descendentă și au înregistrat un avans important la nivelul anului 2019 (+18,2%), în condițiile expansiunii lucrărilor de construcții.

Evoluția pozitivă a cererii interne a contrabalansat însă efectul nefavorabil al exportului net care și-a majorat contribuția la frânarea creșterii (-1,7 puncte procentuale în 2019 de la -1,4 puncte procentuale în 2018), pe fondul încetinirii mai pronunțate a exporturilor de bunuri și servicii. Exportul de bunuri și servicii s-a majorat în termeni reali cu 4,6%, în timp ce importul de bunuri și servicii a crescut cu 8,0%. În cadrul acestora, exportul de servicii s-a majorat în volum cu 14,5%, condiționat de activitatea transporturilor dependentă de expedierile intracomunitare pentru bunurile industriale. Simultan, importul de servicii s-a majorat cu 25,4%, astfel încât surplusul din comerțul exterior cu servicii s-a diminuat la 3,9% din PIB în 2019, de la 4,1% din PIB în 2018.

Din punct de vedere al ofertei interne, avansul economiei a fost susținut în anul 2019 de majorarea valorii adăugate brute în construcții (+17,3%) și servicii (+4,8%), în timp ce industria și agricultura au înregistrat scăderi cu 1,5% și respectiv 3,2%, pe fondul slăbirii activității sectorului manufacturier din zona euro, precum și a unui efect de bază în cazul producției agricole. Serviciile s-au caracterizat prin menținerea ritmului de creștere sustenabil pentru unele categorii, precum informațiile și comunicațiile (+8,1%), activitățile culturale și recreative (+7,5%), activitățile suport și administrative (+5,7%), în timp ce comerțul și transporturile (+5,1%) s-au resimțit parțial ca urmare a reducerii activității transporturilor către finalul anului.

În ceea ce privește susținerea creșterii economice, se remarcă sectorul construcțiilor și ramura „comerț, transport și depozitare, hoteluri și restaurante” cu contribuții de 1 punct procentual, respectiv 0,9 puncte procentuale, ceea ce reprezintă circa 46% din sporul produsului intern brut. În anul 2019, preturile de consum s-au majorat în medie cu 3,83%, cu 0,8 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent. Evoluția a fost determinată de o dinamică mai ridicată a prețurilor mărfurilor alimentare (4,69%) comparativ cu cea a serviciilor (3,87%) și mărfurilor nealimentare (3,24%). Rata anuală a inflației a evoluat în 2019 pe o traiectorie sinusoidală, cu un maxim atins în luna iulie la 4,12%, existând și un efect statistic, pentru grupa de combustibili precum și unele șocuri pe partea ofertei pentru unele produse agroalimentare (carne de porc, fructe și legume).

O contribuție importantă a avut-o și deprecierea nominală a monedei naționale, de peste 1,5%. În luna martie a anului curent, în debutul crizei pandemice COVID 19, inflația anuală s-a menținut la nivelul din februarie, respectiv 3,05%. Creșteri de prețuri mai accentuate sau observat la grupa produselor alimentare, fiind determinate de un efect sezonier la legume (+5,43%) și fructe (+4,04%), dar și de o cerere suplimentară (+1,79% la făină, +1,26% la conservele de carne). Grupa mărfurilor nealimentare, articolele de igienă, cosmetică și medicamente, a înregistrat o creștere marginală a prețurilor de numai 0,16%, în timp ce preturile combustibililor s-au redus cu 2,64%. În 2019, ocuparea forței de muncă, bazată pe datele din Conturile Naționale, s-a diminuat marginal cu 0,1%.

Numărul salariaților din economie s-a majorat cu 1,4%, reprezentând 77,1% din populația ocupată. Această majorare s-a datorat, în special, evoluției din construcții și servicii, unde numărul salariaților a crescut cu 5,6% și, respectiv 2,3%. În agricultură, numărul salariaților s-a majorat cu 1,1%, în timp ce în industrie s-a redus cu 1,8%, corelat cu activitatea sectorului. Este semnificativă evoluția activității din construcții ca urmare a măsurilor fiscale aplicate în domeniu începând cu anul 2019 care a accelerat creșterea numărului de salariați până la 5,6% (de la 0,2% în 2018). Rata șomajului, conform BIM, a continuat traiectoria descendentă, reducându-se de la 4,2% în 2018 la 3,9% în 2019.