Evoluția Investițiilor Străine în România

În continuare voi face o succintă prezentare a investiţiilor străine directe în România după anul 1990 unde, ca urmare a trecerii la construcţia unei economii de piaţă liberă şi racordarea acesteia la economia mondială, economia românească a devenit un domeniu de interes pentru investiţiile străine, îndeosebi din ţările dezvoltate şi într-o mică măsură din cele în curs de dezvoltare. Intrările de capital străin în economia românească deţin ponderea, în comparaţie cu ieşirile de capital românesc în străinătate care sunt nesemnificative.

O caracteristică a intrărilor de capital străin (în valută) în economia românească este aceea că de la un an la altul acestea au cunoscut oscilaţii)

În 1991 cele mai mari investiţii străine directe au fost realizate de Franţa, respectiv 143 milioane de dolari subscrişi în firme româneşti, urmată de firme din Germania şi Italia.

În anul 1992 SUA trece pe primul loc în clasamentul investitorilor străini cu o cifră de 155 milioane de dolari, urmată de Marea Birtanie, Turcia şi Siria;

În 1993 firmele din Turcia investesc 51 milioane de dolari, consolidându-şi poziţia din anul anterior, an în care investiseră doar 14 milioane de dolari;

În anul 1994 acestor firme li se adaugă şi firmele din Coreea de Sud cu puternica investiţie de la Craiova de 156 de milioane dolari, investiţie majorată în anii următori până la nivelul de 800 de milioane de dolari;

În anul 1995 firmele din SUA (US Food Network-KFC -2 mil. dolari) investesc peste 41 de milioane de dolari în economia românească, urmată de Elveţia şi Olanda.

Anul 1996 este anul investitorilor olandezi cu o sumă totală de 262 de milioane de dolari plasată în special în domeniul bancar (ABN Amro şi ING Bank), în sectorul comunicaţiilor prin cablu (RCS), Firme ca Shell BV, Telefonica Internaţional sau Reynolds Tobacco BV sunt înregistrate, de asemenea, în Olanda. Rompetrol Group, care are în proprietate rafinăriile Petromidia şi Vega, este înregistrat tot în Olanda;

În anul 1997 acestor firme de mai sus li se adaugă noi firme din Italia (investiţii de 83 milioane de dolari), urmată de firmele germane cu 58 milioane dolari;

În 1999 se fac investiţii masive de capital din Cipru (326 milioane de dolari) urmate de intrarea mai accentuată pe piaţa românească a firmelor din Ungaria (32 mil. dolari);

În 2000, firmele maghiare îşi consolidează poziţia cu noi investiţii de 76 milioane de dolari în industria petrolieră (benzinăriile MOL), industria alimentară, textilă şi a cherestelei. Interesant de remarcat în anul 2000 sunt investiţiile din Monaco (16 mil. dolari), stat perceput ca un adevărat paradis fiscal;

În anul 2001, se realizează o seamă de investiţii importante ale firmelor din Austria (252 milioane de dolari) în special în domeniul bancar (Raifeisen Bank, RFZ, Bank Austria Creditanstalt (HVB) şi Volksbank România). Dar Austria este prezentă şi în domeniul asigurărilor şi în cel imobiliar, în industria alimentară sau în industria softului. Billa, specializată în comerţul cu amănuntul, sau Complexul hotelier Grand (din care face parte Hotel Marriot, care numai după un an de funcţionare au realizat o cifră de afaceri de 20 mil dolari ) sunt alte câteva exemple. Pe locul patru în top, apar noi offshore-uri: investitorii din Insulele Virgine au subscris un capital de peste 65 milioane dolari în societăţile comerciale din România.

În anul 2003, România a atras investiţii străine în valoare de 1,5 miliarde USD, a declarat ex-preşedintele Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS), Marian Săniuţă, pe baza datelor provizorii furnizate de Banca Naţională a României. Aceasta valoare este în creştere cu 37,6% faţă de nivelul din 2002. Însă în această sumă nu sunt cuprinse cele 222 milioane USD prevăzute în contractul de vânzare către Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi IFC (divizia de investiţii a Băncii Mondiale), care reprezintă contravaloarea pachetului de 25% plus două acţiuni din capitalul Băncii Comerciale Române.

ARIS a atras în cursul anului 2003 16 proiecte de investiţii, cu o valoare totală de circa 750 milioane USD, cu finalitate în 2004.

Media anuală a investiţiilor străine a fost, în perioada 1991-2003, de 803 milioane USD, volumul total al investiţiilor a depăşit 10 miliarde USD, atingând la sfârşitul anului 2003, circa 10,4 miliarde USD.

Anul 2004 este cunoscut ca fiind - anul vânzării Petrom, după mai mulţi ani de amânări şi la presiunea organismelor financiare internaţionale, în 2004 a început privatizarea sectorului energetic Primele societăţi din domeniu, Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, au fost vândute grupului italian ENEL, contra unei sume de 36 de milioane de euro. Următoarea privatizare în domeniu, cea a SNP Petrom, a adus în vistieria statului cei mai mulţi bani din istoria privatizărilor, 669 de milioane de euro viraţi la buget şi alţi aproape 850 de milioane pentru investiţii. Cea mai disputată privatizare a fost însă distribuţia de gaze naturale. Privatizarea Distrigaz Sud şi Distrigaz Nord a strâns la un loc liderii europeni în domeniu, furnizând totodată surpriza anului. Gazprom, liderul mondial în producţia de gaze naturale, cel mai mare furnizor de gaze pentru Europa, a fost eliminat din cursă, deşi promisese un contract ferm de livrare pentru piaţa românească.