Finanțarea Învățământului Superior în Context Internațional și Național și Conceptul de Eficiență în Educație

1. FINANŢAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERI- R ÎN C- NTEXT

INTERNAŢI- NAL ŞI NAŢI- NAL ŞI C- NCEPTUL DE EFICIENŢĂ ÎN EDUCAŢIE

1.1 Intr- ducere

Universităţile (denumite în c- ntinuare, pentru R- mânia, şi “instituţii de învăţământ superi- r”) au

apărut în Eur- pa şi sunt astfel c- nsiderate - creaţie Eur- peană. Succesul în Eur- pa a acestui tip de

instituţie a făcut ca aceasta să se dezv- lte şi pe t- ate celelalte c- ntinente p- pulate, în c- ndiţii

specifice acest- ra, dar nu fără a beneficia de experienţele Eur- pene, ac- l- unde au f- st c- nsiderate

utile şi, astfel, au f- st preluate.

Misiunea învăţământului superi- r (denumit şi “educaţie de nivel terţiar “) este c- mplexă, dar p- ate

fi t- tuşi redusă la trei c- mp- nente c- nsiderate şi în prezent tradiţi- nale :

- misiunea cu caracter “v- caţi- nal (în sensul de pr- fesi- nal)”, prin care se transmite studenţil- r

cun- aştere şi se pregăteşte astfel - f- rţă de muncă înalt calificată într-un d- meniu sau

specializare;

- misiunea de a „crea cun- aştere”, pentru a - transmite mai departe către studenţi sau pentru a fi

transferată în tehn- l- gie sau în alte d- menii care se p- t astfel dezv- lta şi pr- gresa, cu impact

ec- n- mic de- sebit;

- misiunea „s- cială” de a transmite abs- lvenţil- r c- mpetente şi val- ri cu un caracter general,

larg, care permit dezv- ltarea s- cietăţil- r inclusive, cu caracter dem- cratic, bazate pe

cun- aştere şi pe c- municarea dintre - ameni.

În plus, având în vedere ev- luţiile dem- grafice şi ec- n- mice în c- ntextul gl- balizării, care reduce

timpul în care c- mpetenţele “v- caţi- nale” d- bândite în f- rmarea iniţială la - rice nivel, inclusiv

universitar (terţiar), îşi păstrează întreaga valabilitate, misiunea universităţil- r a devenit mai

c- mplexă, r- lul l- r în învăţarea pe t- t parcursul vieţii (“LLL – Life L- ng Learning”) devenind

esenţial.

Pr- blema investiţiei în învăţământul superi- r, privită numai în sensul strict al termenil- r preluaţi

din ec- n- mie şi industrie (randament, eficienţă ec- n- mică etc.) este dificil de cuantificat, iar m- dul în care universităţile sau alte tipuri de instituţii de nivel terţiar îşi îndeplinesc misiunile p- ate fi apreciat

numai la scară ist- rică, pe un termen suficient de lung.

Pentru R- mânia, ca ţară membră a Uniunii Eur- pene, investiţia în învăţământul superi- r p- ate fi

ab- rdată numai într-un dublu c- ntext :

- alinierea la strategiile şi p- liticile UE, pentru îndeplinirea - biectivel- r „strategiei Lisab- na”;

- realităţile, p- sibilităţile şi cerinţele naţi- nale de pregătire a f- rţei de muncă înalt calificate, cu

c- mpetenţe multiple (şi cu - capacitate ridicată de angajare în pr- fesie, de rec- nversie

pr- fesi- nală într-un timp scurt şi de mai multe - ri în viaţă, educată în spiritul val- ril- r

dem- cratice ale s- cietăţii cun- aşterii).

Uniunea Eur- peană este de- sebit de pre- cupată de m- dul în care ţările membre asigură bună

pregătire a f- rţei de muncă, la t- ate nivelurile. Pentru a asigura - rientarea p- liticil- r ţăril- r membre în educaţie şi f- rmare pr- fesi- nală, C- misia Eur- peană a ad- ptat recent un număr de d- cumente cu

caracter pr- gramatic, ce creează cadrul în care fiecare ţară membră îşi va aplica pr- priile p- litici educaţi- nale.

În “ rezumatul” C- municatului C- misiei Eur- pene 779 final din 10 ianuarie 2003, A investi

eficient în educaţie şi f- rmare : un imperativ pentru Eur- pa se fac referiri la :

- Relevanţa şi c- ntribuţia educaţiei la elementele centrale ale strategiei Lisab- na :

- dezv- ltarea durabilă, c- mpetitivitatea, cercetarea-dezv- ltarea-in- varea, crearea de n- i

l- curi de muncă, mai multe şi mai bune ;

- incluziunea s- cială şi cetăţenia activă, p- liticile regi- nale ;

- n- ua paradigmă a investiţiei în educaţie şi pregătire va fi determinată de fact- ri

precum n- ile cerinţe ale s- cietăţii cun- aşterii, gl- balizarea, extinderea Uniunii Eur- pene şi tendinţele dem- grafice nevaf- rabile.

- Nivelul t- tal al finanţării :

- UE suferă de sub-finanţare în investiţia resursel- r umane ;

- pe - peri- adă lungă de timp nu s-a putut identifica - tendinţă de creştere în finanţarea

publică, în c- ndiţiile în care există un deficit evident în finanţarea privată în d- menii cheie pentru ec- n- mia cun- aşterii aşa cum sunt învăţământul superi- r, educaţia adulţil- r şi pregătirea pr- fesi- nală c- ntinuă;