Gestiunea Financiară a Institutiiilor Publice - Studiu Monografic Realizat la Primăria Sendriceni

Domeniu: Finanțe

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 105 în total

Cuvinte : 28416

Mărime: 147.32KB (arhivat)

Publicat de: Narcis Andrian Tudose

Puncte necesare: 11

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CAP.1. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA INSTITUTIEI PUBLICE` 4
1.1 Scurt istoric 4
1.2. Obiect de activitate 6
1.2.1 Situatia operativa a comunei Sendriceni 6
1.2.2. 7
1.2.3. Stat de functii pentru aparatul propriu al Consiliului local Sendriceni, pe anul 2006 8
1.3.Organizare internă 9
1.3.1.Consiliul local. 9
1.3.2.Secretar 10
1.3.3.Contabil 14
1.3.4.Agent fiscal 16
1.3.5.Referent 17
1.3.6.Agent agricol 18
1.4. Funcţionalitatea institiţiei 20
1.4.1.Compartimentul stare civila, secretariat, agent agricol 20
1.4.2.Compartimentul stare civila si autoritate tutelara 21
1.4.3.Compartimentul buget, contabilitate, financiar 21
1.4.4.Compartimentul tehnic dezvoltare, urbanism, amenajarea teritoriului, gospodarire comunala 22
1.5. Relatii interne in cadrul institutiilor publice 23
1.5.1.Relaţiile Primăriei cu organismele financiar- bancare 23
1.5.2.Relaţiile Primăriei cu alte instituţii din cadrul sistemului 24
1.5.3.Fluxuri informationale interne 24
1.6.Relatii externe 26
1.6.1. Relatiile dintre autoritatile publice centrale si autoritatile publice locale 26
1..6.2. Fluxuri informationale privind relatiile externe 26
1.7. Evoluţia şi structura principalilor indicatori financiari în perioada 30
2001- 2003 30
CAP.2. FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI LA PRIMARIA SENDRICENI 31
2.1.Cadru juridic normativ folosit in vederea intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli 31
2.1.1.Bugetul de venituri si cheltuieli 31
2.1.2.Principiile bugetare 32
În mod practic, operaţiile de elaborare a proiectului de buget se desfăşoară sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, mai exact cu coordonarea Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi ale Controlului Financiar de Stat. Normele folosite pentru înscrierea de indicatori financiari în bugetele locale sunt elaborate de către Ministerul Finanţelor Publice. 34
2.1.4. . Aprobarea (adoptarea) proiectelor bugetelor locale 35
2.1.5. Execuţia şi încheierea bugetelor locale 37
2.1.6.Bugetul local al comunei Sendriceni 42
2.2.Fundamentarea veniturilor bugetare 45
2.2.1 Clasificarea veniturilor bugetelor locale 46
2.2.2.Impozite si taxe locale. 49
2.2.3.Impozitul pe cladiri 50
2.2.4.Impozitul si taxa pe teren 56
2.2.5. Taxa asupra mijloacelor de transport 59
2.2.6.Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor 62
2.2.7.Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate 65
2.2.8. Impozitul pe spectacole 66
2.3. Fundamentarea cheltuielilor bugetare 68
2.3.1.Fluxul informaţional generat de realizarea cheltuielilor 69
2.3.2.Fundamentarea cheltuielilor de personal 70
2.3.3.Plăţile pentru salarii 71
2.3.4.Fundamentarea cheltuielilor materiale şi servcii 75
2.3.5.Fundamentarea cheltuielilor de capital 77
Cap III Finantarea institutiilor publice 78
3.1.Finanţarea din resurse proprii, alternative si complementare 78
3.2.Surse de finantare 80
3.3.Finanţarea bugetară 82
3.4.Ordonatorii de credite bugetare 85
3.5. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea instituţiei. 86
3.6.Plăţi pentru cheltuielile instituţiei prin Trezoreria Finanţelor Publice. 89
Cap.IV Evidenţa gestiunii financiare la Primăria Sendriceni 92
4.1. Sistemul informaţional specific 92
4.2.Formele evidenţei economice 93
4.2.1. Evidenţa tehnico-operativă, 93
2. Contabilitatea principalelor operaţiuni legate de finanţare 94
3. Dare de seamă conbtabilă 100

Extras din referat

CAP.1. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA INSTITUTIEI PUBLICE`

1.1 Scurt istoric

Sendriceni, ca multe alte asezari, a avut o bogata si framantata istorie si isi are inceputul situat in vremuri greu de descifrat in intregime.Se poate spune sigur ca istoria Sendricenilor este de la inceput cea a zonei geografice in care este asezata cea a orasului Dorohoi.

Carturarul iesean Gh. Ghibanescu a publicat documente ale Dorohoiului , ale Sendriceniului si ale Pomarlei, care ne conduc la concluzia ca orasul Dorohoi era un tinut medieval intins, iar Sendriceniul, vecin, desi facea parte din ocolul orasului apartinea de tinutul Harlau. Satul de pe paraul Buhai s-a format pe o bucata de pamant desprinsa din hotarul Dorohoiului inca inainte de Alexandru cel Bun, care printr-un act de cancelarie, consfintea o situatie straveche, asa cum va face si Stefan cel Mare, iar mai tarziu la 1 iunie 1522, nepotul sau, Stefan cel Tanar.

Printre marii dregatori ai lui Stefan cel Mare s-a aflat si binecunoscutul boier Sandru de la Dorohoi, numit si Sendrica, stapan pe paraul Buhai. In timpul lui Stefan cel tanar sunt amintiti ca stapani ai acestor locuri un alt Sendrica si nepoatele lui de frate, Vastuca si Neacsa, ficele lui Sima Tampila care pierdusera vechile acte de proprietate spre sfarsitul primului deceniu al secolului XVI, in timpul luptelor cu polonii.

Dupa o jumatate de secol, in urma bataliei cu tatarii din 17-18 noiembrie 1561 de la Verbia- Corlateni, asezarile de la Verbia pana la Dorohoi si dupa, deci si Sendriceni au fost arse si pustiite. Sendricenilor de „sub faget”(Bucovina) ramane o simpla sveliste „ce sta toata pustie pana la 12 iunie 1611, cand domnitorul Constantin Movila, o daruieste lui Vasile Oras, mare vornic de Tara de Sus, ce isi avea resedinta la Dorohoi.

Dupa numai 3 ani, satul este din nou populat si revendicat la 8 august 1615 de unul din nepotii lui Sandru. La 15 august 1616 domnitorul Radu Mihnea, urmasul lui Stefan Tomsa, daruieste mosia Sendricenilor, starostelui din Cernauti.

Cu toate disputele nenumarate, Sendriceni raman totusi in stapanirea urmasilor lui Onciul dar hotarul satului a fost mereu divizat in cateva parti mereu hotarniate in detalii topografice.

Astfel, in a doua jumatate a secolului XIX intervine cu pretentii asupra unor terenuri si manastirea Barnova Iasi. In prima jumatate a secolului XIX, datorita lacomiei stolnicului Vasile Potlog, stapanul mosiei Lozna, gherghelestii au avut numeroase litigii de hotar in zona Labuscai pe paraul Sec, urmand noi cercetari din partea ispravnicilor domnesti de Harlau si apoi ai celor de Dorohoi.

Datorita incurcaturilor banesti ale familiilor Gherghel, Holban si Cerchez in proprietatea carora se afla mosia Sendricenilor in anul 1877, intra prin vanzare la mezat, in proprietatea familiei Cananau, inrudita in linie feminina cu fosta familie Calimachi.

1.2. Obiect de activitate

1.2.1 Situatia operativa a comunei Sendriceni

Comuna Sendriceni este situata in partea de N-V a judetului Botosani si se invecineaza cu: in partea de N-V cu comuna Hiliseu-Horia, la S cu comuna Vaculesti, la S-V cu comuna Varfu-Campului, la V cu comuna Dersca, la E si N-E cu municipiul Dorohoi.

Comuna Sendriceni se intinde pe o suprafata de 45,2 Km si este compusa din satele Sendriceni, Horlaceni, Padureni si catunele Stracova, Pascari si Cobala cu o populatie de 4260 de locuitori.

Pe raza comunei Sendriceni sunt un numar de 11 obiective economice de stat, din care un numar de 4 sunt asigurate cu paza proprie. Obiectivele mai importante din comuna sunt Consumcoop, sectia de drumuri, Grup scolar Alexandru Vlahuta, Primaria, Politia, 6 biserici, 4 scoli generale, 3 camine culturale, 5 cantoane silvice, dispensarul uman, dispensarul veterinar, precum si un numar de 36 de asociatii familialesi societati private(magazine si bufete, morarir, prese ulei, prelucrarea laptelui, panificatie, tamplarie).

Teritoriul comunei Sendriceni este strabatut de Drumul National 29 A, drumurile judetene 291 B si 291 C dinspre V spre E comuna este strabatuta de paraul Buhai.

Specificul comunei este in principal agraar, cultivarea terenurilor agricole, si cresterea animalelor. In cadrul comunei sunt un numar da 150 de salariati, din care o parte sunt navetisti, lucrand la diferite unitati din Dorohoi, Botosani, Suceava, restul cetatenilor lucrand in agricultura privata individuala.