Impactul Globalizării Financiare asupra Politicii Monetare

Capitolul 1. Conţinutul şi semnificaţiile globalizării şi a globalizării financiare

Termenul de globalizare, la modul general, semnifică procesul de extindere a activitătilor sociale, economice si politice peste granitele nationale sau regionale, astfel incât evenimentele apărute sau deciziile luate intr-o anumita zonă a lumii ajung să capete semnificatii si să influenteze viaţa si activitatea celor aflati în altă zonă a arealului mondial.

Termenul de globalizare este unul relativ nou apărut, după anii 1980. Termenul s-a răspândit rapid, utilizarea atât de frecventă a acestui nou termen, datorându-se faptului că termenul în sine desemnează o schimbare importantă, care necesită o nouă terminologie pentru descrierea noilor realităţi.

Globalizarea este o noţiune foarte des folosită căruia îi putem atribui numeroase semnificaţii. Astfel, prin această noţiune putem înţelege dezvoltarea pieţelor financiare globale, creşterea corporaţiilor multinaţionale şi dominaţia lor tot mai mare asupra economiilor naţionale.

Globalizarea este însă o noţiune general care se poate referi la multe aspect. Astfel, putem vorbi despre o globalizare a informaţiei , o globalizare a culturii, si despre o răspândirea televiziunii, a Internetului şi a celorlalte forme de comunicare şi despre mobilitatea crescută a comercializării ideilor.

De-a lungul timpului, noţiunii de globalizare i-au fost date mai o serie de definiţii.

Astfel globalizarea a fost definită ca o decuplare a tandemului spaţiu-timp, prin care comunicaţiile, cunoaşterea si cultura pot fi răspândite pe întreg globul în mod simultan, definiţia fiind dată de Anthony Gidden, sociolog britanic, director la London School of Economic. O altă definiţie dată globalizării a fost aceea că ea reprezintă un proces care transformă lumea intr-un sistem economic mondial dominat de corporatii supranationale si de institutii bancare care nu sunt raspunzătoare in faţa vreunei guvernări naţionale, definiţie dată de criticii de stânga ai globalizarii. O altă definiţie dată globalizării este că aceasta este un proces in care distanţa geografică prezintă o importanţă tot mai redusă in stabilirea si menţinerea relaţiilor transfrontaliere de natură economică, politică si socioculturală, definiţie dată de Ruud Lubbers, universitar si teoretician olandez.

De asemenea , alte interpretări ale globalizării sunt acelea ca globalizarea reprezintă un proces în care lumea devine un spatiu comercial mondial, in care ideile si produsele sunt disponibile oriunde si in acelasi timp , definiţie dată de Rosabeth Moss Kanter, universitar american, Harvard School of Business, sau reprezintă un sistem international atotcuprinzator care modeleaza politicile nationale in domeniul relatiilor internationale ale aproape tuturor statelor , definiţie dată de Thomas Friedman, comentator de politica externa la The New York Times, sau poate fi interpretată şi ca o crestere a interdependentei economice dintre toate statele lumii prin sporirea volumului si diversificarea tranzactiilor de bunuri si servicii transfrontaliere si a fluxurilor de capital international, precum si prin difuzarea mondiala rapida a tehnologiilor definiţie ce reiese din Raportul Fondului Monetar International pe anul 1997 privind economia mondială.

Până în prezent, există abordări contradictorii în ceea ce priveşte noţiunea de globalizare Aceste abordări argumentează atât universalitatea si ireversibilitatea globalizării, cât si faptul ca globalizarea nu există, fiind un „mit” fără o reală acoperire în realitate.

Astfel, în ceea ce priveşte conceptual de globalizare, s-au evidenţiat trei mari scoli de gândire: hiperglobalistii, scepticii şi transformativiştii.

În cazul hiperglobalistilor, globalizarea este singurul eveniment cu adevărat important al istoriei contemporane, reprezentând o nouă epocă, în care tradiţionalele state, care erau o singură naţiune, au devenit unităţi de afaceri.