Impactul integrării asupra bugetului public

Cap 1 Costuri şi beneficii ale integrăriii României în Uniunea Europeană

România a aderat la UE la 1 ianuarie 2007. A deveni un membru cu drepturi depline a avut efecte pe ambele părţi, atât asupra României cât şi asupra Uniunii Europene. Odată ce Tratatul de Asociere a fost semnat, un proces complex de integrare a început.

1.1. Impactul aderării României la Uniunea Europeană

Impactul aderării la UE asupra României poate fi delimitat ȋn două categorii de efecte: efecte asuferite ȋn perioada pre-aderare şi efecte produse după aderarea propriu-zisă.

Ȋn ceea ce priveşte efectele suferite de România ȋn perioada de pre-aderare, acestea sunt datorate intenţiei de a se conforma celor trei criterii de aderare de la Copenhaga: criteriul politic, criteriul economic şi capacitatea de a-şi asuma obligaţiile de stat membru (criteriul juridic şi administrativ). Ȋndelinirea acestor criterii a fost susţinută de finanţarea primită de la UE ȋn această perioadă, România primind fonduri ȋn valoare de 3 934 milioane de Euro, sub forma fondurilor de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD). La această suma s-a adăugat si o sumă de 1 367 milioanre euro ce a reprezentat cofinanţarea acestora din bugetul naţional.

Sumele repartizate annual prin fondurile de pre-aderare in perioada 2000-2006 (milioane euro)

PHARE SAPARD ISPA Total

minim maxim minim maxim

242 150,6 208 270,4 600,6 663

SURSA: Stoica Ovidiu , “Integrare financiar-monetară europeană” – Curs “Jean Monnet”, 2003

PHARE - are trei obiective principale: consolidarea administraţiei publice şi a instituţiilor din ţările candidate pentru ca acestea să poată funcţiona eficient în cadrul Uniunii Europene (dezvoltarea instituţională); sprijinirea statelor candidate în efortul investiţional de aliniere a activităţilor industriale şi a infrastructurii la standardele UE (investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare); promovarea coeziunii economice şi sociale (investiţii în sectoarele cheie pentru dezvoltarea regională).

SAPARD - sprijină ţările candidate în abordarea reformei structurale din sectorul agricol şi din alte domenii legate de dezvoltarea rurală, precum şi în implementarea acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricolă Comună. Obiectivul prioritar al Programului SAPARD este acela de a crea cadrul necesar implementării unei agriculturi performante şi dezvoltării durabile a zonelor rurale în ţările candidate.

ISPA - este instrumentul financiar a finanţat în perioada 2000-2006 proiecte de infrastructură în domeniul transporturilor şi mediului. Obiectivele programului ISPA sunt: sprijinirea ţărilor beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene; extinderea şi conectarea sistemelor proprii de transport cu reţelele de transport trans-europene; familiarizarea ţărilor beneficiare cu politicile şi procedurile aplicate Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene.

Ȋn ceea ce priveşte criteriul economic, evoluţia României ȋn perioada de pre-aderare ar fi putut fi ȋmpărţită ȋn două subperioade distincte:

• a doua jumatate a anilor 90’ – o perioadă tulbure pentru ţara noastră, caracterizată de eşecul stabilizării economiei, o atitudine destul de reticentă faţă de liberalizarea preţurilor şi a pieţei şi o perioadă prelungită de recesiune caracteristică perioadei de tranzaţie; au fost ȋnregistrate rate ale infla şi a pieţei şi o perioadă prelungită de recesiune caracteristică perioadei de tranzaţie; au fost ȋnregistrate rate ale inflaţiei de până la 154%, ȋn 1997, iar şomajul şi deficitul bugetar erau ridicate.De asemenea, ȋncepând cu anul 1996 şi până ȋn 1999 PIB-ul României s-a diminuat annual;

• ȋncepând cu anul 2000 – România a ȋnregistrat o creştere economică constantă, o diminuare constantă a ratei inflaţiei şi a deficitului bugetar. Nivelul investiţiilor străine a crescut ca procent ȋntr-un PIB care la rândul său era ȋn creştere (de la 3,1% ȋn 1999, la 9,36 ȋn 2006), ajungând pâna la 5 213 mil. € ȋn 2005 şi 9 082 mil. € ȋn 2006