Importanța legumelor în alimentație

Importanta legumelor in alimentatie

Legumele trebuie sa ocupe un loc important în hrana omului, datorita continutului mare de substante hranitoare si în special de vitamine, a caror lipsa sau insuficienta în alimentatie poate provoca serioase tulburari în metabolismul uman, în special la copii, predispunându-i la diferite boli. Cele mai frecvente vitamine ce se gasesc în majoritatea legumelor sunt:

A, B, C, D, E, K, PP.

Un om matur, în functie de activitatea pe care o depune în 24 ore, are nevoie de vitamina A - 1 mg, vitamina B1 si B2 câte 2 mg, vitamina C - 50 mg, vitamina PP - 20 mg. În cazul efortului fizic, cantitatea de vitamine C, B si PP se dubleaza.

Continutul în saruri minerale sporeste valoarea alimentara a legumelor. Sarurile minerale au un rol important în formarea si întarirea oaselor, în formarea hemoglobinei din sânge, precum si la neutralizarea activitatii secretiilor gastrice. Majoritatea legumelor contin saruri de calciu, fier, magneziu, fosfor, etc.

Avand aceste calitati, legumele nu ar trebui sa lipseasca din meniul nostru zilnic.

Vitaminele din legume

Vitamina A stimuleaza functiile pielii si ale ochilor. Se gaseste în cantitati mai mari în morcov, praz, tomate, salata, spanac, ardei gras, marar, patrunjel verde. De retinut ca vitamina A nu se distruge prin fierbere, de aceea mâncarurile gatite din aceste legume reprezinta o importanta sursa de vitamina A.

Grupul de vitamine B stimuleaza cresterea, cu rol însemnat în formarea globulelor rosii. În cantitati mai mari se gasesc în sfecla rosie, ridichi de luna, cartofi, mazare, spanac, fasole.

Vitamina C influenteaza pozitiv rezistenta organismului la boli. Se gaseste mai mult în ardei, tomate, conopida, gulii, varza alba, varza rosie, spanac, salata, marar, patrunjel verde.

Vitamina D contribuie la prevenirea si chiar vindecarea rahitismului. Se gaseste în conopida, varza, gulii.

Vitamina E ajuta la combaterea sterilitatii si se gaseste în special în telina si salata.

Vitamina K are o actiune coagulanta asupra sângelui. Se poate gasi în patrunjel si morcov.

Vitamina PP este prezenta în conopida, varza alba si rosie, praz, ardei gras, mazare.

Lucrarile pregatitoare in cultura legumelor

Pregatirea terenului trebuie sa se faca tinand cont de urmatorii factori:

- Teren

- Seminte

- Ingrasaminte

1. Terenul

Solul sa fie bogat in substante hranitoare, cu apa freatica la cel putin 1 m de la suprafata si ferit de inundatii.

Terenul sa se gaseasca in apropierea unei surse de apa pentru udat.

Locul sa fie drept sau usor inclinat spre sud pentru a iriga mai usor.

Terenul ales sa fie insorit, ferit de vanturi sau furtuni puternice (marginit de o liziera de copaci).

Este de preferat ca terenul sa fie usor accesibil (drumuri, sosele), pentru a usura transportul.

Terenul se ara din toamna la 25-30 cm adancime. Primavara, dupa ce s-a uscat, terenul se lucreaza cu grapa pentru a nu forma crusta. Intr-o parte a gradinii se rezerva un loc pentru culturile care raman pe loc mai multi ani. Amenajarea terenului consta in executarea canalelor (santurilor ) de irigare. La impartirea terenului pe parcele se va tine cont de modul de udare al legumelor de pe parcelele respective, precum si de cerintele legumelor (lumina, adapost, etc.).

Pentru culturile timpurii se pot face straturi inaltate sau coborate de 10-20 cm si 1-1,3 m latime despartite de poteci late de 30 cm.

Este recomandat sa nu se cultive aceeasi planta 2 ani la rand pe acelasi loc, deoarece productia din anul urmator va fi mai mica si mai slaba calitativ, mai ales datorita inmultirii de boli si daunatori, specifici culturii respective.

De retinut ca o leguma se cultiva din nou pe acceasi parcela dupa 2-4 ani.