Impozit pe Venitul Global

INTRODUCERE

Impozitul este o plată obligatorie, stabilită prin lege, pe care cetăţenii, întreprinderile etc. o varsă din venitul lor în bugetul statului, în conformitate cu anumite norme de impunere: contribuţie = obligaţie impusă <lat. Impositum>.

Impozitele reprezinta in zilele noastre obligatii pecuniare, pretinse, in temeiul legii, de catre autoritatea publica, de la persoane fizice si juridice, in raport cu capacitatea contributiva a acestora, preluate la bugetul statului in mod silit si fara contraprestatie imediata si folosite de catre acesta ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice si ca instrumente de influentare a comportamentului platitorilor, astfel incat interesele acestora sa fie armonizate cu interesul public.

Impozitul pe venit este una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului de stat, izvorul principal al formarii venitului bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice.

Din punct de vedere al optiunilor fiscalitatii, impozitul pe venit este o optiune economica, fiind o prelevare obligatorie asupra venitului, acest venit cunoscand mai multe forme economice.

Venitul intra in patrimoniul contribuabilului, asadar impunerea asupra acestuia este o impunere la sursa.

Impozitele sunt cunoscute din antichitate şi se presupune că au apărut în evoluţia societăţii omeneşti în cadrul primelor formaţiuni statale fiind determinate de necesităţile întreţinerii materiale, a celor ce exercitau forţa publică îndeplinind atribuţii autoritare de conducere statală.

De la apariţia lor impozitele au fost concepute şi aplicate diferit condiţionat de dezvoltare economico-socială şi de cheltuielile publice acceptate în fiecare stat. Datele despre impozitele şi cheltuielile publice se cunosc din istoria statelor antice.

În prezent, evoluţia a impozitelor în Europa este marcată de înlăturarea deosebirilor dintre legislaţia fiscale naţionale ale statelor membre a Uniunii Europene, de armonizarea legislaţiilor naţionale şi de instituirea unor procedee cît mai asemănătoare subordonate politiciifiscale.

Impozitului pe venit i se atribuie o importantă funcţie, ce ţine de reglarea situaţiei financiare a statului şi contribuabililor, deoarece el participă la formarea resurselor financiare ale ţării.

IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL

1.1. Definirea, conţinutul şi rolul impozitului pe venit

Impozitul pe venit reprezintă o formă modernă de impunere a veniturilor persoanelor fizice, care arc în vedere asigurarea unui tra¬tament fiscal echitabil, ţinând cont de starea socială a contribuabililor în sensul că acordă deduceri, adică sume care se scad din veniturile nete în fimcţie de anumite criterii (exemplu numărul persoanelor aflate in întreţinere).

În practica fiscală se întâlnesc trei sisteme de aşezare a im¬pozitelor pe veniturile persoanelor fizice:

sistemul impunerii separate a fiecărui venit provenit dintr-o sursă;

sistemul impunerii globale cu cote diferenţiate;

sistemul impunerii prin cotă unică.

Sistemul impunerii separate a fiecărui venit provenit dmtr-o sursă presupune instituirea mai multor impozite care vizează, fiecare in parte, venitul obţinut dintr-o anumită sursă.

Sistemul impunerii prin cotă unică presupune o singură treaptă de impozitare indiferent de mărimea veniturilor realizate. in acest sistem veniturile nu sunt globalizate fiind impozitate pe fiecare loc de realizare. Sistemul impunem pun cotă unică este utilizat în România, începând cu 1 ianuarie 2005.

Din compararea primelor două sisteme de impunere rezultă că impunerea separată presupune tratarea diferenţiată a veniturilor, în ceea ce priveşte modul de aşezare şi nivelul cotelor de impozit, deoa¬rece, practic, acestea din urmă diferă in fonetic de sursa de proveni¬enţă a veniturilor (salarii, profesii liberale.).

În mai multe ţări se resimte pe mai multe planuri acţiunea procesului inflaţionist Printre altele, inflaţia conduce la creşterea nominală a veniturilor realizate de diferite persoane, ceea ce face ne¬cesară adoptarea în acest sens a mecanismului de impunere. Pe această linie, în unele ţări (printre care şi România), pentru veniturile din salarii are loc recalcularea periodică a tranşelor de venit, în func¬ţie de evoluţia indicelui salariilor medii ale muncitorilor din indus¬trie, sau adoptarea tarifului de bază la mişcarea indicelui preţurilor eu amănuntul ale bunurilor de consum.

În România, în penoada de tranziţie spre economia de piaţă, cel mai important impozit perceput de la persoanele fizice îl repre¬zintă, în continuare, impozitul pe salariile individuale

În condiţiile impunerii separate a veniturilor persoanelor fizice se întâmpină dificultăţi atât în stabilirea sarcinii fiscale, datorate bugetului public national, cât şi în efectuarea controlului fiscal de către organele fiscale.

Acest sistem reprezinta o prima etapa pe linia introducerii impozitului pe venitul global, care reprezinta, in acelasi timp, si o premisa in respec tarea cerintelor principiului echitatii, in stabilirea sarcinilor fiscale. El vizeaza atat cuprinderea pentru impunerea veniturilor realizate de micii meseriasi, liber – profesionisti, asociatile familiare, drepturile de autor, inchirierea de imobile, arendarea pamantului, activitati artistice sau sportive, inventatori etc, incat si corelarea metodologiei de calul a impozitului pe veniturile asociatilor familiare, persoanele fizice independente si liber profesionistilor cu cea a impozitului pe profit.