Impozitele Indirecte

Notiunea de impozit provine din limba latina de la cuvântul “impozitus” si din limba franceza de la cuvântul “impôt”.

Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie cu titlu nerambursabil datorata potrivit legii bugetului de stat de catre persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obtin sau bunurile pe care le poseda.

Impozitele indirecte sunt acele impozite care se stabilesc, asupra vanzarii bunurilor sau prestarii unor servicii. Ele nu se stabilesc direct si normativ asupra contribuabililor. Platitorii impozitelor indirecte sunt toti care consuma bunuri din categoria celor impuse, indiferent de veniturile, averea, profesia sau situatia personala a acestora. Impozitele indirecte sunt prevazute in cote proportionale asupra valorii marfurilor vandute si a serviciilor prestate ori in sume fixe pe unitatea de masura. Acest tip de impozit nu asigura o repartitie echilibrata a sarcinilor fiscale. Independent de marimea veniturilor realizate de cumparator, cota de aplicare a impozitului este unica. Insa, raportat la intregul venit, cheltuit si economisit, de care dispune consumatorul, impozitul indirect capata un caracter regresiv. Astfel, cu cat o persoana beneficiaza de venituri mai mici, cu atat suporta mai greu sarcina fiscala.

Impozitele indirecte afecteaza puterea de cumparare a consumatorului si deci contribuie la scaderea nivelului de trai al populatiei. In urma perceperii asupra unei anumite marfi a unui impozit indirect, consumatorul va putea sa-si procure o cantitate mai mica din marfa respectiva decat inainte de aplicarea acestuia.

Impozitele si taxele indirecte sunt acele venituri fiscale in cazul carora exista o neconcordanta intre platitorul acestora la bugetul public si suportatorul lor real.

Aceasta incidenta indirecta rezulta din faptul ca impozitele si taxele indirecte sunt instituite asupra tranzactiilor de genul vanzarilor de marfuri si prestarilor de servicii, fiind incluse in preturile marfurilor si in tarifele serviciilor.

In consecinta, prin plata respectivelor preturi si tarife, consumatorii marfurilor si serviciilor impozabile sau taxabile devin suportatorii reali ai impozitelor si taxelor indirecte. Contributia impozitelor si taxelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale bugetului public difera de la o categorie de tara la alta, precum si de la o tara la alta, in cadrul aceleiasi categorii de tari. Comparativ cu impozitele directe, impozitele si taxele indirecte au o contributie mai mare la formarea bugetului public in tarile in curs de dezvoltare si mai mica in tarile dezvoltate. O asemenea situatie se releva si in cazul bugetului public al Romaniei din ultimii ani, in sensul ca taxele si impozitele indirecte au detinut o podere de peste 50% in venituri fiscale.

In tarile dezvoltate, de regula, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale statului este mai mic decat cel al impozitelor directe. Ponderea impozitelor indirecte in totalul incasarilor fiscale cunoaste unele diferentieri de la o tara la alta.

In tarile in curs de dezvoltare, de regula, ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe aceea a impozitelor directe, in totalul veniturilor fiscale ale statului. Apelarea pe scara larga a majoritatii acestor tari la impozitele indirecte trebuie privita in stransa legatura cu nivelul modest al veniturilor si averii realizate (detinute) de diferite categorii de persoane fizice si juridice. In conditiile in care multe din aceste venituri nu sunt cu caracter permanent ori este dificila stabilirea volumului lor cu precizie, iar tinerea unei evidente de catre toti intreprinzatorii este dificila, randamentul impozitelor pe venit ca, de altfel, si al celor pe avere, este scazut. Daca la acestea adaugam comoditatea si costul relativ redus al perceperii taxelor de consumatie si al altor impozite indirecte, gasim explicatia optiunii acestor tari pentru impozite indirecte. De asemenea, inpozitele indirecte sunt mai voalate; nemultumirea cumparatorilor se indreapta impotriva agentilor economici care practica preturi majorate, si nu a statului, care a ordonat sporirea impozitelor, conducand la cresterea preturilor