Impozitul pe Avere

Cap.1 Locul şi rolul impozitelor pe avere în sistemele de impozite

Instituirea acestor impozite pe avere a fost făcută în strânsă legătură cu faptul că diferite persoane fizice şi juridice au drept de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile.

Obiectul impozitelor pe avere este reprezentat de bunurile mobile şi imobile deţinute în proprietate de persoanele fizice şi juridice.

Chiar dacă impozitele pe avere ocupă un loc mai puţin important decât impozitele moderne asupra veniturilor şi cheltuielilor, nu trebuie neglijat aportul lor la constituirea resurselor financiare publice, precum şi rolul lor de instrumente de politică fiscală, utilizate pentru creşterea echităţii în societate.

Argumentele în favoarea impozitului pe avere se bazează pe concepte morale, etice şi politice de stat în susţinerea necesităţii aplatizării inegalităţilor sociale.

Argumentele împotriva impozitării averii sunt în principal de natură economică şi practică. Pentru mulţi economişti, impozitarea averii reprezintă o atingere inadmisibilă a dreptului de proprietate, pentru că ea se manifestă printr-o suprarpunere de cheltuieli, impozitul vizând o avere formată prin economisirea veniturilor impozitate anterior. Pornind de la aceasta premisă s-a ajuns la o slabă consimţire a contribuabililor şi marea nepopularitate a impozitelor pe avere.

Deşi efectele economice negative ale acestui impozit nu pot fi măsurate cu exactitate, în opinia mai multor economişti un astfel de impozit descurajează economisirea şi reduce oferta de capital în economie.

Pentru clasificarea impozitelor se folosesc mai multe criterii, deoarece unul şi acelaşi impozit poate avea implicaţii diferite în viaţa social-economică, în funcţie de poziţia pe care a fost apreciat.

După analizarea mai multor criterii de clasificare a impozitelor realizate de mai mulţi autori se pot distinge următoarele:

• Obiectul impozabil;

• Frecvenţa perceperii;

• Neutralitatea faţă de contribuabili;

• Impactul asupra suportatorului;

• Scopul introducerii impozitului;

• Locul în care impozitul se transformă în venit.

Impozitele pe avere se caracterizează, prin faptul că pot fi plătite fie din venitul adus ca urmre a exploatării averii, fie din substanţa ei, ceea ce conduce în timp la o scădere a valorii.

Impozitele pe avere presupun servicii aduse cetăţenilor de către colectivitate sau stat, în vederea asigurării securităţii persoanelor si bunurilor, un serviciu cu atât mai mare cu cât patrimoniul contribuabilului este mai important. Există opinii diferite care privesc astfel de servicii ca pe un drept fundamental al catăţeanului, pentru care nu ar trebui să se perceapă vreun preţ. Impozitarea pe avere poate fi privită şi ca un mijloc de corectare a problemelor survenite în cadrul perceperii impozitului pe venit, aceste probleme făcând referire la imposibilitatea taxării în cadrul impozitului pe venit a câştigurilor de capital.