Instrumente de politică monetară ale BCE - Analiză politicii monetare unice în perioada 1999-2019

Capitolul 1

Cadrul politicii monetare unice

În urma Tratatului de la Maastricht, semnat la data de 7 februarie 1992 de către Consiliul European, s-au pus bazele Uniunii Economice și Monetare pentru dezvoltarea Uniunii Europene.

Politica monetară a Uniunii Europene este într-o continuă evoluție și dezvoltare de la apariția sa, propunând noi soluții pentru dezvoltarea comunității Uniunii Europene, cât și soluții pentru reacțiile adverse ale acestor politicii monetare.

Politica monetară se implică direct în economiile naționala a țărilor Uniunii Europene și în economia acesteia, pentru a creea un spațiu comun eficient modernizării economiilor statelor membre.

1.1. Apariția și conținutul politicii monetare

În primul rând trebuie să stabilim ce semnificație are politica monetara în

mod tradițional, aceea fiind că: „acțiunea autorităților monetare (Banca Centrală, care utilizează în acest sens instrumentele sale monetare, cantitative dar și calitative), menită să controleze variațiile cantitative de bani (sau de credit), în tipurile de dobândă, și inclusiv, în cursurile de schimb, cu scopul de a colabora cu celelalte elemente ale politicii economice la controlul inflației, la reducerea șomajului, la obținerea unei mai mari rate de creștere a venitului sau a producției reale și/sau la îmbunătățirea soldului balanței de plăți (celebrul ”tablou magic” al politicii economice). Astfel, politica monetară își propune să acționeze cu caracter global asupra variabilelor economice (preț, nivel de activitate, utilizarea forței de muncă, echilibru extern) prin intermediul variabilelor monetare, ele însele perfect controlabile”.

Wikipedia prezintă politica monetară ca fiind „un ansamblu de acțiuni prin care autoritățile monetare (banca, trezoreria) influențează asupra cantității de monedă din circulație, nivelul ratei dobânzii, cursurile de schimb valutar și alți indicatori economico- monetari în vederea realizării obiectivelor generale ale politicii economice (de stimulare a activității economice, a forței de muncă, stabilitate a prețurilor etc.)”.

Abordările moderne în legătură cu politica monetară a Uniunii Europene folosește drept instrument principal legăturile și teoriile cu privire la jocurile monetare, ceea ce au dus dezbaterea de la „reguli contra discreționism” la dezbateri de genul „credibilitate versus flexibilitate”.

În zilele noastre, politica monetară, poate fi reprezentată prin urmatoarele elemente care sunt grupate astfel:

a) Teoriile economice, care au dus la bunul mers al uniunii politicilor monetare

datorită intervențiilor statelor cu ajutorul banilor pentru a trece peste diferite perioade din istorie;

b) Obiectivele politicii monetare, prin: echilibru economic și monetar, stabilitatea

prețurilor și a monedelor, dezvoltarea activităților economice și financiare;

c) Instituțiile principale care contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicilor

monetare sunt: Parlamentul, Banca Centrală, Consiliul Uniunii Europene;

d) Instrumentele și mecanismele care contribuie la răspândirea politicii monetare

sunt impuse în întreg sistem monetar (control asupra eminiunii de moneda, a cursului valutar, a rezervei minime obigatorei, ș.a.) și care sunt îmbunătățite continuu datorită evoluției și modernizării tehnologice ale domeniului financiar- bancar.

În legătură cu conținutul politicii monetare, un subiect important pentru dezbatere este reprezentat de către modalitatea de desfășurare a activităților de reglare, de gradul de importanță și eficiență a instrumentelor monetare care acționează direct asupra băncilor centrale și a modului de organizare și aplicare a finanțelor publice.

În funcție de particularitățile monetare, piața monetară este împarțită în :

- Piața interbancara: aici se tranzacționează excedentele și deficitele bancilor în

monedă centrală;

- Piața titlurilor de creanță: aici se întalnește cererea cu oferta de fonduri pe

termen scurt, fiind deschisă și celorlalți agenți economici care doresc să intervină cu lichidități în volum mare.

În funcție de aria de activitate monetară, se împarte în:

- Piața monetară internă: pe această piață este utilizată moneda națională în

activitățile economice;

- Piața monetară externă: pe aceasta piață este utilizată moneda străină, valută,

iar toate activitățile de cumparare, vânzare sau de împumut se realizează în valută;

Întrucât se dorește trecerea la o politica monetară modernă, o politică bazată pe reguli, trebuie să menționăm faptul că politicile monetare a statelor membre sunt incerte, sunt într-o continuă schimbare, ceea ce pune în imposibilitatea de a se realiza o politică bazată pe reguli concrete și bine definite.

Politica monetară reprezintă un subiect destul de vas pe baza caruia s-a discutat până acum și se va mai discuta de acum încolo. Întrucât Banca Centrală dispune de o independență aparte, strategia de politică pe care aceasta o adoptă vizează inflația în mod mod concret.