Cuprins
- INTRODUCERE 2
- CADRU MACROECONOMIE INTERNATIONAL 3
- CADRU MACROECONOMIC NATIONAL 4
- OBIECTIVE SI MASURI 6
- ANALIZA POLITICILOR FISCALE SI BUGETARE 12
- BIBLIOGRAFIE 13
Extras din referat
INTRODUCERE
Infecția cu Covid-19, care a avut loc în China între sfârșitul lui 2019 și începutul lui 2020, a căpătat proporțiile unei pandemii menite să genereze repercusiuni economice și sociale semnificative la nivel global. La 30 iunie 2020, pandemia a ajuns în peste 200 de țări, a implicat aproximativ 11 milioane de persoane (cazuri confirmate) și a provocat peste 500.000 de victime, rezultând astfel o rată a letalității (adică o pondere a deceselor în rândul populației infectate) în medie egală cu aproximativ 5%. Deși, de fapt, simptomele infecției sunt în general ușoare, în special la copii și adulți tineri, pentru o proporție semnificativă dintre infectați (20% conform OMS) evoluția este mai gravă din cauza insuficiențelor respiratorii care necesită spitalizare.
Covid-19 s-a dovedit a fi extrem de contagios încă de la început, chiar și de către subiecții asimptomatici; în plus, deoarece oamenii nu au intrat niciodată în contact cu acest virus, toți indivizii sunt potențial susceptibili de a contracta infecția. După China, pandemia s-a răspândit pentru prima dată în Italia și în câteva săptămâni, între februarie și martie, a implicat un număr tot mai mare de economii avansate; în aprilie a venit rândul țărilor emergente. Curba de contagiune a fost peste tot foarte abruptă la începutul epidemiei, reflectând rata mare de morbiditate a virusului și nevoia de a încetini răspândirea acestuia cu măsuri extraordinar de rigide.
Răspândirea infecției cu Covid-19 la nivel global a scos la lumină fragilitățile multor sisteme naționale de sănătate. Confruntat cu lansarea a nenumărate cercetări pentru a identifica tratamente eficiente și vaccinuri sigure, au fost înființate spitale dedicate pacienților cu Covid-19 pentru a reduce presiunea asupra structurilor existente. În această perspectivă, de altfel, majoritatea țărilor afectate au recurs la singura măsură de stat capabilă să reducă rata infecțiilor, și anume distanțarea socială. În Europa, suspendarea inițială a zborurilor către și dinspre China a fost urmată de închiderea școlilor, introducerea de restricții privind libera circulație a persoanelor chiar și în interiorul granițelor naționale, suspendarea evenimentelor publice până la oprirea diferitelor producții neesențiale. activități (așa-numitul lockdown)
CADRU MACROECONOMIE INTERNATIONAL
Tendința economiei italiene și internaționale continuă să fie condiționată de epidemia de COVID-19, de măsurile de sănătate rezultate și de închiderea mai multor activități.
Colapsul activității de producție la scară globală a fost de -4,4% în 2020, reflectând o scădere mai intensă în economiile avansate (-6,4%) decât în economiile emergente (-2,3%). Investițiile străine directe (ISD) globale vor scădea cu până la 40% în 2020, comparativ cu 1,5 trilioane de dolari în 2019. Rezultatul ar duce ISD la sub 1 trilion de dolari pentru prima dată din 2005.
Pe piețele financiare, condițiile s-au îmbunătățit progresiv, beneficiind de intervențiile masive de politică monetară și fiscală pentru susținerea lichidității. Prețurile acțiunilor au crescut în marile țări avansate, depășind nivelurile pre-pandemie din Statele Unite și Japonia. În zona euro, prețurile acțiunilor au atins nivelurile din februarie anul trecut, în timp ce redresarea nu s-a materializat pe deplin în Regatul Unit. Euro s-a apreciat în raport cu dolarul, reflectând în esență o aversiune la risc mai scăzută pe piețele mondiale.
Evoluția creșterii în 2020 vede diferențe substanțiale între zonele lumii, țările avansate înregistrând o scădere a produsului intern cu 4,7 la sută, față de cele emergente care au reușit să țină sub control scăderea produsului intern, în medie, cu 2,2 la sută. Rezolvarea crizei de sănătate, care a ghidat pentru prima dată China și țările asiatice vecine, a avut un impact preeminent asupra acestor dinamici.
Bibliografie
La crisi Covid-19. Impatti e rischi per il sistema finanziario italiano in una prospettiva comparata (consob.it)
https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/2021-italy-stability-programme_it.pdf
https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/2020-european-semester-stability-programme-italy_it.pdf
Preview document
Conținut arhivă zip
- Italia.docx