Moneda și sistemul monetar românesc

INTRODUCERE

Schimbul de bunuri și servicii a fost printre primele nevoi pe care le-a simțit omul - trecând de la viața izolată primitivă la starea de viață socială și civilizată. Odată cu accentuarea diviziunii sociale a muncii, când omul, în mod conștient și cu voință, începe să producă bunuri cu intenția de a le duce la târg sau piață cu scopul de a fi schimbate, simte lipsa unui instrument de care să se folosească pentru efectuarea mai ușoară a schimbului.

Accentuarea diviziunii muncii și înmulțirea odată cu aceasta a bunurilor și serviciilor produse de om, i-a creat acestuia dificultăți în efectuarea schimbului de bunuri sub forma trocului (bun contra bun) și l-au determinat să caute o modalitate de efectuare mai simplă a schimbului și de stabilire mai ușoară a raportului de valoare dintre bunurile schimbate. Căutările omului pentru găsirea unei modalități mai facile de efectuare a schimbului de bunuri și servicii au sfârșit prin descoperirea banilor.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul monedă provine din latinescul „moneta” , participiul trecut feminin al verbului moneo, care înseamnă „a prevesti”, „ a avertiza”.

În DEX termenul de monedă este definit ca fiind “ban de metal (rar de hârtie) care are sau a avut curs legal pe teritoriul unui stat”.

În prezent, termenul de monedă, nu se folosește doar în accepțiunea de piesă de metal determinată, ci în sensul său larg ce cuprinde și biletele de bancă și banii de cont.

Odată cu apariția monedelor, au apărut primele semne de organizare monetară. Primele încercări au apărut în Lydia, odată cu o centralizare și uniformizare a operațiunilor de batere a monedelor de aur și argint. Au apărut astfel germenii sistemelor monetare, care reprezintă forme de organizare a baterii și circulației monedei într-o țară sau alta, organizare realizată prin normele dictate de stat, dar și prin normele ce decurg din cutume.

Pe măsura dezvoltării societății, statele au elaborat norme și au creat instituții care să reglementeze, organizeze și supravegheze relațiile monetare. S-au constituit treptat sistemele naționale care reglementau emisiunea, punerea în circulație și retragerea din circulație a monedei.

Am ales tema „ Moneda și Sistemul Monetar Românesc” deoarece consider că dezbate un subiect important, necesar și interesant totodată, deoarece aflăm informații interesante legate de evoluția, rolul și funcțiile monedei și a sistemelor monetare.

MONEDA ȘI SISTEMUL MONETAR ROMÂNESC

MONEDA. Definiții. Clasificare. Etape în evoluția monedei. Funcțiile monedei

Apariția monedei a constituit, probabil, una dintre cele mai mari binefaceri ale umanității.

Acest eveniment istoric a deschis calea afirmării depline a sistemului instituțional al diviziunii muncii prin faptul că a dat naștere posibilității calculului economic (monetar).

Avantajele utilizării banilor (ale schimbului indirect) în comparație cu trocul (schimbul direct) sunt enorme.

Derularea procesului de schimb prin intermediul banilor atrage dispariția obstacolelor ridicate de dubla coincidență a nevoilor și de indivizibilitate, probleme definitorii ale oricărui schimb direct.

În accepțiunea strictă, moneda este o piesa metalică, de o anumită formă, dimensiune, greutate, dintr-un anumit aliaj, cu puritate prestabilită, cu însemne specifice, care circulă ca bani într-un areal dat, pe baza unui acord de voință sau impusă, fiind emisă de către o autoritate monetară.

În sens strict, noțiunea de bani nu se identifică cu cea de monedă, cea dintâi fiind pe de o parte mai cuprinzătoare, iar pe de altă parte, mult mai veche; banii reprezintă o denumire generică pentru toate felurile de monede și semne de valoare, în timp ce moneda reprezintă doar un anumit tip de bani.

Banul este mijloc de schimb iar moneda este un instrument de schimb.

În prezent, termenul de monedă se folosește în sens larg, ceea ce înseamnă luarea în considerare atât a pieselor metalice cât și a bancnotelor și a banilor de cont. Din acest punct de vedere, se poate considera că cei doi termeni sunt similari, ceea ce conduce și la asemănarea dintre circulație monetară și circulație bănească.

Moneda în sens restrâns cuprinde numerarul, depozitele la vedere și cecurile de călătorie

Moneda în sens larg cuprinde și alte active, cvasimonetare, fiind ansamblul mijloacelor de plată general acceptate în schimbul de bunuri și servicii sau în reglarea unei datorii.

Moneda, ca și banul, servind ca instrument pentru mijlocirea schimbului, nu este creația sau invenția unui geniu omenesc. Moneda este rezultatul firesc al unei evoluții. S-a născut în decursul vremurilor, din nevoia de schimb a omului, care îl împinge către forma de viață socială.

Apariția monedei este condiționată deci de formarea unei societăți omenești cu preocupări economice, ale cărei caracteristici principale sunt:

a) Proprietatea particulară;

b) Diviziunea muncii;

c) Schimbul de bunuri și servicii.

Moneda se naște din puterea statului, prin care îl conduce, prin suveran. De aceea s-a spus că dreptul de a bate monedă din punct de vedere juridic, este un drept regalian. Puterea ei se emană de la colectivitate, de aceea condițiile de batere și de folosire a monedei, trebuie regăsite într-o lege dată în numele colectivității și obligatorie pentru ea.

În dreptul tuturor popoarelor găsim trei elemente esențiale ale monedei și anume:

- Legea

- Materia

- Forma monedei