Monografie Primăria Iași

CAP 1. Organizarea şi funcţionalitatea la Primăria Muncicipiului Iaşi

1.1. Scurt istoric

Orasul Iaşi se numară printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării, în care a pulsat mereu, puternic, o autentică viaţă românească. Capitală a Moldovei, oraşul a dat patrimoniului naţional inestimabile valori materiale şi spirituale, a înscris în istoria ţării pagini glorioase, rămase durabil în conştiinţa poporului.

Situat în apropierea graniţei de est a României, Iaşul va fi după integrarea în Uniunea Europeană, un principal pol de dezvoltare al părţii estice a Uniunii Europene.Puternic centru universitar, cu peste 60.000 studenţi anual în 5 universitaţi de stat şi 3 universităţi private (Universitatea Al. I. Cuza este şi cea mai veche universitate din ţară). Puternic centru cultural (sintagmă de “capitala culturală a României” este frecvent utilizată) şi istoric (în 2008 se vor sărbători 600 ani de atestare documentară a Iaşului). Oraş cu un impresionant patrimoniu cultural şi religios – peste 50 de biserici, între care Biserica Trei Ierarhi, simbol al oraşului (Nicolae Iorga spunea ca “Iaşul e, înainte de toate, o biserică – biserica bisericilor trecutului nostru.”). Oraş multicultural, în care activează numeroase Centre Culturale străine (francez, german, al Americii Latine, British Council, ) alături de Comunitatea Elena, Comunitatea. Italiana, Comunitatea Evreilor.

Astăzi Iaşul este cel mai important centru social, economic şi cultural al Moldovei, remarcându-se prin trecutul lui care se amestecă remarcabil cu prezentul. Vechile clădiri, acoperite de patina timpurilor se îmbină armonios cu noile construcţii, oraşul cunoscând o dezvoltare puternică datorită învăţământului şi economiei locale. Documentul care atestă înfiinţarea Primăriei municipiului Iaşi este Legea comunală din 1864, votată de Adunarea generala a României (Parlamentul) în ziua de 9 martie 1864 şi promulgată sub nr. 394 de către Alexandru Ioan Cuza la data de 31 martie 1864. Astfel, un nou capitol se deschidea în istoria administraţiei comunale moderne prin înfiinţarea Primăriei. Primul primar al Iaşilor a fost Dimitrie Guşti care a condus municipiul în cinci mandate, de numele sau fiind legate multe din realizarile edilitare ale acelor vremuri.

Actualul sediu al primăriei, fostul Palat Roznovanu, este situat în inima Iaşului, în apropierea celor mai semnificative monumente ale orasului. Cladirea impresionantă prin somptuozitate şi fastul interioarelor, a fost construită în deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea şi restaurată între 1830 - 1833 de către cunoscutul arhitect Johan FREYWALD, cel care a proiectat şi Catedrala Mitropolitană.

În ansamblu, ca arhitectură dar şi prin frescele interioare şi statuile ce împodobeau în 1830 exteriorul, palatul aparţine stilului neoclasic, cu elemente ornamentale electico-baroce. Până în 1891 când este vândută statului,clădirea este reşedinţă a familiei Rosetti - Roznovanu, cea mai puternică şi mai influentă familie în arena politică moldovă a urbei. Fiind una din cele mai importante case ale Iaşului în epocă, a găzduit numeroase personalităţi şi a fost martora unor evenimente istorice semnificative.

Între anii 1892 - 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca reşedinţă temporară a familiei regale, o parte din spaţiu fiind alocat autorităţilor locale. Clădirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales în Primul Război Mondial, între 1916 - 1918 când a gazduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la Bucureşti. In încăperea în care se află acum Cabinetul Primarului îşi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar în actuala Sala de şedinte a Consiliului Local s-a întrunit în 1918 Consiliul de Razboi al Romaniei. In deceniile 2-4 ale secolului nostru, Palatul cunoaşte din nou stralucirea vieţii mondene de altădată, pentru ca, din 1944 să devină sediul Comitetului Orăşenesc de Partid şi din 1970 sediul Primăriei Oraşului.

După 1990 s-au perindat prin Sala Mare cele mai semnificative personalităţi ale vieţii politice româneşti, membrii ai Casei Regale, ambasadori şi reprezentanţi ale statelor din toate colţurile lumii.

Administraţia publică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizării serviciilor publice, eligibilitătii autoritătilor administratiei publice locale şi consultarea cetăţenilor în probleme de interes local.

1.2. Obiect / domeniu de activitate

Primarul, viceprimarii, secretarul municipiului împreună cu aparatul propriu al Consiliului Local constituie PRIMARIA MUNICIPIULUI instituţie publică cu activitate permanentă care duce la îndeplinire prevederile constituţiei şi ale legilor ţării, ale Decretelor Preşedinielui României, ale hotărârilor Guvernului, ale actelor emise de rninistere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, hotărârilor Consiliului Judeţean, ale Consiliului Local şi soluţionează problemele curente ale colectivităţii. Asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Obiectul de activitate al administraţiei publice locale îl constituie administrarea patrimoniului local cu respectarea legilor, având o competenţă generală, dar şi una teritorială.

În acest sens poate adopta hotărâri în toate domeniile de interes local, precum:

• organizarea elaborării, administrării şi execuţiei bugetului local;

• înfiinţarea de activităţi eeonomice;

• de apărare a drepturilor omului;

• efectuarea de investiţii şi executarea de lucrări publice.

O trăsătură a instituţiilor publice este cea legată de caracteristicile bunurilor produse de către acestea şi modul de valorificare sau, altfel spus, de modul de distribuire a acestora de către beneficiari.

Din acest punct de vedere se poate spune că instituţiile publice produc bunuri publice care se distribuie, de regulă, în mod gratuit (preţul este zero), urmărindu-se satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerinţelor consumatorilor, sau la preţuri accesibile consumatorilor.

Producerea de bunuri publice este, de regulă, obiectul de activitate al unei instituţii publice şi pentru care primesc finanţare bugetară, instituţiile respective pot stabili preţuri, tarife, deci încasează venituri denumite venituri extrabugetare sau venituri proprii, dar care nu conduc la obţinerea de profit.

O instituţie publică nu poate să obţină profit, iar dacă obţine, acesta trebuie cheltuit în scopuri investiţionale în cadrul fiecărui an financiar.

Domeniile în care funcţionează instituţiile de stat producătoare de bunuri publice, a căror sferă este delimitată de dependenţa acesteia de bugetul public sunt, aşa cum rezultă ele din legile bugetare, următoarele:

- Acţiunile social - culturale:

- acţiuni de învâţământ;

- acţiuni în domeniul sănătăţii;

- acţiuni în domeniul asistenţei sociale;

- acţiuni sportive şi de tineret;

- acordarea de alocaţii, ajutoare pentru copii;

- pensiile, ajutoarele şi indemnizaţiile acordate prin sistemul asigurărilor sociale;

- Acţiuni privind ordinea publică;

- Acţiuni economice.