Mutații în Activitatea FMI-ului în Contextul Globalizării Financiare

1. Generalităţi privind F.M.I

Fondul Monetar Internaţional, este cel mai important organism internaţional de cooperare în domeniul valutar financiar, aceasta fiind creat în urma acordurilor Conferinţei monetare şi financiare a Naţiunilor Unite şi Asociate de la Bretton Woods.

Harry D.White, adjunct al secretarului Trezoreriei al S.U.A, la Conferinţa din 1944, deţinea mai multe propuneri în ceea ce priveşte organizarea realţiilor valutare-financiare postbelice, şi anume:

- Documentul intitulat: ,,Uniunea internaţională de cliring”, conţinând propunerile experţilor britanici;

- Schiţa preliminară a proiectului de propunere pentru un Fond de stabilizare a Naţiunilor Unite şi Asociate, elaborată de Departamentul Trezoreriei al S.U.A;

- Propunerile preeliminare ale experţilor canadieni cu privire la o Uniune valutară internaţională.

Propunerile erau variate, iar pentru crearea unui Fond Monetar Internaţional, trebuia sa se ajungă la un consens.Astfel, a fost elaborată “Declaraţia comună a experţilor privind crearea unui Fond Monetar Internaţional al Naţiunilor Unite şi Asociate”, iar in urma publicării concomitente la Washington, Londra, Moscova şi în alte capitale ale ţărilor participante la coaliţia Naţiunilor Unite şi Asociate, acest document a fost adoptat de Conferinţă.

F.M.I.-ul a şi-a început activitatea în 1946, după ce Conferinţa monetară de la Bretton Woods a aprobat statutul F.M.I., elaborat de experţii Conferinţei. Acest statut a suferit 2 modificări, prima făcea referire la introducerea unei părţi noi de drepturi speciale de tragere ( D.S.T.) şi a avut loc la 28 iulie 1969, iar cea de a doua, din 1976, se referea la importante modificări de fond .

În urma acordului de constituire a F.M.I-ului între ţările membre,acestora le revenea o serie de obligaţii:

- Renunţarea la restricţii asupra efectuării de plăţi valutare sau asupra tranzacţiilor internaţionale curente;

- Renunţarea la practicile monetare discriminatorii sau la practicile monetare neloiale

- Asigurarea convertibilităţii la cerere a sumelor în monedă proprie, deţinute de alte state, în operaţiunile curente;

- Furnizarea de date economice şi financiare proprii, necesare Fondului.

F.M.I-ul reprezintă una din instituţiile specializate ale sistemului Naţiunilor Unite, care are ca pricipale atribuţii statutare :

- Pentru a promova cooperarea monetară internă:

- Pentru a promova stabilitatea valutară şi acorduri valutare sistematice;

- Pentru a stimula creşterea economică şi niveluri înalte de folosire a forţei de muncă

- Pentru a acorda asistenţă financiară temporară ţărilor membre, în condiţii adecvate;

- Pentru a contribui la ajustarea balanţei de plăţi.

Obictivele F.M.I., îmcă de la înfiinţare, au rămas neschimbate, dar, pentru a răspunde cerinţelor economiei mondiale în schimbare, operaţiunile F.M.I-ului care includ supravegherea şi asistenţa financiară şi tehnică, au evoluat.

F.M.I.-ul “este un organism interstatal ce joacă rol major în lumea contemporană în sprijinul ţărilor care se confruntă cu dificultăţi economice şi de asigurare a echilibrului balanţei de plăţi.”

2. Globalizarea

Noţiunea de globalizare

Unul dintre cel mai mediatizat, analizat şi discutat fenomen, de către cancelari, academii, institute de cercetare şi organizaţii, este „globalizarea”.

De cele mai multe ori ne întrebăm ce e “globalizarea”, sau ce presupune acest fenomen?”. Răspunsul îl avem chiar sub ochii noştri .“Lumea se transformă cu o viteză nebănuită, sub influenţa unor uriaşe forţe economice şi tehnologice, iar evoluţiile posibile dintr-o parte a lumii pot avea influenţe asupra comunităţii din alte părţi ale acesteia.”

Tot ce se petrece astăzi în societatea noastră este atins de complexitatea acestui proces. Globalizarea a devenit un simbol al vremurilor în care trăim, care prezintă atât avantaje cât şi dezanvantaje pentru fiecare ţară

Din punct de vedere conceptual, globalizarea reprezintă “rezultatul interacţiunii valorilor economice, culturale, sociale şi politice ale umanităţii la nivel universal, constituind, din punct de dedere fenomenologic, cea mai profundă şi mai complexă provocare adresată lumii contemporane.”

Fenomenul de globalizare este unul foarte important, zestrea doctrinară referitoare la delimitarea conceptuală a acestui fenomen este deja remarcabilă. Amploarea şi complexitatea fenomenului în sine, este reflectată de divergenţele de opinie şi de percepţie.