Obligațiuni Corporative

Am ales studierea obligatiunilor corporative, deoarece, emisiunile aceatora reprezinta, o cale de finantare la care unele societati au început sa apeleze tot mai des.

Motivele pentru care aceasta modalitate de finantare a proiectelor a devenit preferata sunt costurile mai reduse comparativ cu împrumuturile bancare, precum si o perioada mai lunga de timp pentru rambursarea fondurilor împrumutate

1. Cadru legal.

- Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare

- O.U.G. nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, aprobata prin Legea 525/2002

- Regulamentul CNVM nr. 5/2003 privind oferta publica de vânzare de valori mobiliare si alte instrumente financiare

- Regulamentul CNVM 7/2003 pentru modificarea anexei la Regulamentul nr. 5/2002 privind modul de încasare si de gestionare a veniturilor extrabugetare din care se finanteaza Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare

2. Definitie si clasificare.

Obligatiunile corporative sunt titluri de valoare (de credit) emise de societate în schimbul sumelor de bani împrumutate, care încorporeaza îndatorirea societatii de a rambursa aceste sume si de a plati dobânzile aferente.

Tipuri de obligatiuni corporative:

- Dupa modul în care circula: nominative si la purtator;

- Dupa forma în care au fost emise: în forma materiala, pe suport hârtie si în forma dematerializata, prin înscriere în cont;

- Dupa drepturile pe care le confera titularului:

- ordinare, care dau dreptul la restituirea valorii nominale si la dobânda;

- cu prima de emisiune, care se cumpara de catre subscriitor sub valoarea nominala, diferenta fiind prima, sau cu prima de rambursare, pentru care la scadenta se plateste o suma mai mare decât valoarea nominala;

- cu loturi, care, o data cu amortizarea lor, dau dreptul titularului, prin tragere la sorti, la o suma suplimentara, care reprezinta lotul;

- convertibile în actiuni;

3. Avantajele obligatiunilor corporative.

- Sunt o varianta mai ieftina de finantare, presupunând un împrumut pe termen lung;

- Prin inserarea unei clauze de rascumparare se poate realiza un împrumut cu rata dobânzii eficienta;

- Costurile pentru emisiunea primara sunt reduse;

- Pentru tranzactionarea secundara costurile sunt zero;

- Dobânda de emisiune poate fi stabilita în urma unei licitatii;

- Pot fi emise chiar si în situatia în care actiunile subscrise nu au fost integral liberate;

- Dobânda platita obligatarilor se deduce din profitul social impozabil

- Conform OUG 28/2002 actionarii societatii emitente nu au drept de preferinta la subscriptie pentru actiunile emise ca urmare a conversiei

În general, firmele îsi asigura necesarul de finantari pe termen lung fie prin credite bancare, fie apelând la piata de capital, prin emiterea de actiuni sau de obligatiuni. Desi emiterea de actiuni reprezinta principala modalitate de finantare pe termen lung, obligatiunile prezinta si ele o serie de avantaje.

În România, unde afacerile imobiliare înfloresc de la an la an, emiterea de obligatiuni pare o cale comoda si sigura, atât pentru asigurarea finantarii necesare dezvoltarilor de proiecte, cât si pentru populatia care doreste sa-si plaseze surplusul de venituri în instrumente de economisire relativ sigure.

Pentru societatea emitenta, principalul atu al emiterii de obligatiuni este ca acest tip de împrumut nu afecteaza structura actionariatului. Din punctul de vedere al cumparatorului de obligatiuni, numit în termeni de specialitate obligatar, principalul avantaj consta în siguranta oferita de acest tip de plasament. În cazul unei emisiuni de obligatiuni, societatea emitenta garanteaza o dobânda constanta, indiferent de evolutia afacerii, pe când în cazul actiunilor dividendul cu care este recompensat cumparatorul este în relatie direct proportionala cu profitul obtinut.

Un alt avantaj, care poate fi esential în România, având în vedere istoria falimentelor postdecembriste, consta în faptul ca, în cazul lichidarii firmei emitente, obligatarii au dreptul la rambursarea împrumutului la valoarea nominala (fara bonificatia de dobânda), spre deosebire de actionari, care primesc doar diferenta rezultata dupa plata tuturor creantelor.

4. Conditii de emitere

- valoarea obligatiunilor emise nu trebuie sa depaseasca trei patrimi din capitalul social varsat si existent al societatii emitente, conform celui din urma bilant contabil aprobat;

- emiterea obligatiunilor trebuie aprobata de adunarea generala extraordinara a actionarilor societatii emitente;

- valoarea unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 25.000 lei si trebuie sa fie aceeasi pentru toate obligatiunile dintr-o emisiune;

- valoarea nominala a obligatiunilor convertibile în actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor;

- daca obligatiunile sunt emise prin oferta publica, societatea va trebui sa publice, prin grija administratorilor un prospect de emisiune si sa respecte conditiile impuse de Ordonanta Guvernului 28/2002;

5. Obligatiunile în România

În România, cele mai cautate sunt obligatiunile emise de municipalitati, care ofera o siguranta superioara, prin garantia unei autoritati locale. La nivelul anului 2004, municipalitatile atrasesera prin astfel de împrumuturi aproape 1.000 de miliarde lei, oferind termene de rascumparare cuprinse între 1 si 6 ani. Randamentul emisiunilor a fost superior celui oferit de piata monetara a titlurilor de stat si a depozitelor bancare, dar inferior profiturilor obtinute de cei care au optat pentru investitii în actiuni. În afacerile imobiliare, doi dintre actorii care au optat pentru acest tip de finantari au obtinut rezultate total opuse. Daca Impact SA deruleaza cu succes emisiuni de obligatiuni înca din anul 2003, tentativa de finantare prin obligatiuni a Herastrau Imobiliare Investitii SA, derulata la finele anului trecut, a esuat.

Desi emisiunile de obligatiuni nu au fost foarte numeroase pe piata româneasca, segmentul este în crestere. În 2005 au fost trei oferte publice de obligatiuni corporative, la care se adauga cele municipale, dar valoarea tranzactiilor cu obligatiuni la Bursa este înca foarte mica. „În 2005, valoarea tranzactiilor cu actiuni a fost de 2,2 miliarde euro, nu foarte mult, dar o suma rezonabila.