Participarea României la fondurile și programele comunitare înainte și după aderarea la Uniunea Europeană

Introducere

Uniunea Europeană are ca scop promovarea păcii, instituirea unui sistem economic și monetar unificat, promovarea incluziunii și combaterea discriminării, spargerea barierelor din calea comerțului și a frontierelor, încurajarea dezvoltărilor tehnologice și științifice, promovarea protecției mediului și, printre altele, să promoveze obiective precum o piață globală competitivă și progres social.

UE este o coaliție formată din 28 de țări europene (care vor fi în curând 27, după ce Marea Britanie a ieșit din uniune în 2019), țări europene, destinate să elimine barierele comerciale, economice și sociale. România a aderat la UE la 1 ianuarie 2007, devenind un membru cu drepturi depline, iar odată semnat tratatul de asociere a început un proces complex de integrare.

Procesul de integrare regională, care este reflectat în Uniunea Europeană ca cel mai înalt nivel de agregare între 28 de economii puternice, se dovedește mai ales în circumstanțele politice și economice internaționale, extrem de complexe. A deveni un membru al Uniunii Europene este un motiv de laudă pentru toate țările europene, dar totodată reprezintă și o provocare dată de capacitatea fiecărui stat de a armoniza politicile naționale, cadrul juridic și instituțional cu UE. Ușurința cu care un stat reușește să se conecteze și să coopereze cu instituțiile europene reprezintă cheia integrării. Politica de coeziune este una dintre soluțiile propuse de Comisia Europeană pentru recuperarea lacunelor de dezvoltare între țări, deoarece utilizarea eficientă a instrumentelor sale financiare determină consolidarea competitivității economiei europene, accelerarea creșterii economice și creșterea ocupării forței de muncă.

Procedura de alocare a fondurilor către statele membre europene se bazează pe cadrul financiar multianual, un instrument prin care se stabiliesc alocări pentru fiecare orientare de dezvoltare specifică fiecărei țări, bazată pe fonduri comunitare stabilite. Absorbția acestor fonduri este determinată direct de capacitatea administrativă, instituțională și financiară a fiecărui stat membru îndreptățit să beneficieze de finanțare UE. Performanțele fiecărui stat în atragerea și utilizarea acestor instrumente structurale de finanțare pot fi măsurate prin rata de absorbție care indică fluxurile reale de bani care intră în economia națională prin proiecte implementate și finanțate de Uniunea Europeană.

În ceea ce privește absorbția slabă, România nu are precedent de la înființarea Comunității Europene. Rădăcinile acestui eșec costisitor trebuie căutate în perioada 2005-2007, când guvernul român pur și simplu nu a reușit să pregătească țara din punct de vedere instituțional și administrativ pentru a absorbi fondurile care urmau să fie disponibile. Preocuparea apare din cauza faptului că în perioada 2007 -2012, România a absorbit aproximativ 10% din fondurile structurale și de coeziune, în termeni comparativi, aceasta având cele mai slabe performanțe dintre cele 27 de state membre.

Cap 1. Fonduri pre-aderare în România

Fondurile structurale constituie fondurile comunitare europene care sunt investite cu scopul dezvoltării economice în cele mai sărace țări ale Uniunii Europene.

Există trei instrumente de pre-aderare finanțate de Comunitatea Europeană pentru a ajuta țările solicitante din Europa Centrală și de Est în pregătirile lor de preaderare : programul Phare; SAPARD, care oferă ajutor pentru dezvoltarea agricolă și rurală și ISPA, care finanțează proiecte de infrastructură în domeniile transporturilor și a mediului. Aceste programe își concentrează sprijinul pe prioritățile Parteneriatului de aderare, care ajută țările candidate să îndeplinească criteriile de aderare. Valoarea cumulată a acestor fonduri primite de România în perioada de preaderare s-a ridicat la 3.934 de milioane de euro, la care se adaugă alte 1.367 de milioane de euro ca cofinanțare, reprezentând contribuția bugetului național.

Programul Phare a alocat României angajamente de 2 miliarde de EUR în perioada 1992-2002, pentru anii 2000-2003, asistența financiară totală acordată României s-a ridicat la aproximativ 280 de milioane de euro anual prin programul Phare, 156 de milioane de euro de la SAPARD și 247 de milioane de euro de la ISPA.

Pentru a eficientiza procedurile legale comunitareși, astfel a falicita participarea viitoare a României la programele comunitare, a fost adoptată o decizie în februarie 2002 de Consiliul de asociere UE-România care stabilește principiile generale pentru o astfel de participare.