Cuprins
- CUPRINS
- I. Cererea si oferta de munca
- II. Teoretizari privind piata muncii
- III. Indicatorii numarului si structurii fortei de munca
- IV. Masurarea gradului de neocupare a fortei de munca
- V. Forta de munca in Municipiul Bucuresti
- VI. Bibliografie
Extras din referat
I. Cererea si oferta de munca
Factorul munca conditie generala a oricarei activitati se asigura, ca si ceilalti factori de productie, prin intermediul pietei.Piata muncii se intemeiaza, de asemenea, pe intalnirea si confruntarea cererii cu oferta.Ea functioneaza in fiecare tara, pe diferite grupuri de tari si la scara mondiala.
Orice activitate, care se initiaza sau exista in societate, genereaza nevoia de munca. Aceasta reprezinta volumul total de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o perioada data. Dar ea nu constituie in intregime o cerere care se exprima (manifesta) pe piata muncii. Conditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este remunerarea sa, salarizarea ei. De aceea, in cererea de munca nu se includ activitatile care se pot realiza de catre femeile casnice, miliari in termen, studenti, alti nesalariati.
Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment dat intr-o economie de piata.Cererea de exprima prin intermediul numarului de locuri de munca. Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca existente in societate, adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta de munca a tarii respective, in perioada data. Si in acest caz, trebuie sa avem in vedere ca nu toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta, ci numai acelea care urmeaza sa fie remunerate, salarizate.
Cererea de munca este o cerere derivata, rezultând din investitiile executate care, la rândul lor, sunt efectul unei cereri de bunuri economice. Aceasta afirmatie explica de ce cererea de munca se exprima prin locuri de munca, iar fluxul ei porneste de la firme, institutii spre populatie.
Pe piata muncii, firma poate obtine profitul maxim la acea cantitate de munca angajata ce presupune egalitatea între costul marginal al angajarii unui lucrator suplimentar si venitul încasat de firma pe baza productiei marginale realizate prin munca respectiva (CmgL = VmgL).
Dar pe masura ce firma angajeaza noi salariati, începe sa functioneze principiul randamentului marginal descrescând.Asadar, cererea de munca depinde de productivitatea marginala a muncii.
Figura 1. Determinarea cererii de munca
Curba cererii de munca este o curba cu panta negativa, reflectând faptul ca firma va angaja mai multa munca daca salariile sunt mai mici si invers (fig.17.3.). Curba (dreapta) cererii este C - C', reflectând relatia inversa între cererea de munca si nivelul salariului.
Cererea de munca nu este constanta, ci se schimba, ca urmare a schimbarii preturilor în economie si a fluctuatiilor în cererea de bunuri economice. Cererea de munca are o anumita elasticitate, determinata, în mod deosebit, de disponibilitatea unor bunuri economice care pot fi substituite. Elasticitatea cererii de munca are importanta pentru deciziile privind stabilirea salariilor. Daca cererea de munca este elastica, întreprinzatorii vor fi dispusi sa abandoneze cu usurinta piata si, din acest motiv, va fi dificil pentru posesorul fortei de munca de a-si asigura marirea salariilor.
Cererea de munca este elastica în mai multe situatii:
1. daca cererea pentru produsul final va fi elastica;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Piata Muncii in Romania.doc