Politica Comercială Comună

Uniunea Europeana este cel mai mare actor comercial global, acoperind circa 20% din exporturile si importurile mondiale. Ea joaca un rol important in promovarea comertului mondial bazat mai ales pe un sistem multilateral.

Formularea si implementarea politicii comerciale comune a UE se face în baza art.133 din Tratatul CE (fostul art.113), conform caruia orice masura adoptata in cadrul acestei politici este propusa de Comisie si decisa de Consiliul UE prin majoritate calificata. Comisia asigura reprezentarea uniforma a intereselor Comunitatii, precum si exercitarea PCC, atât la nivel bilateral, cat si multilateral. Ea este asistata de un Comitet – Comitetul Articolul 133 - compus din reprezentanti ai statelor membre (SM).

În ceea ce priveste România, negocierile la Capitolul 26 – Relatii externe au fost deschise si închise provizoriu în cadrul Conferintei de Aderare România – UE din 14 iunie 2000.

În cadrul negocierilor, România a acceptat în întregime legislatia comunitara vizând relatiile economice externe si considera ca va fi capabila sa o implementeze în totalitate la momentul aderarii.

Astfel, începând cu data aderarii la Uniunea Europeana, România va aplica politica comerciala comuna a U.E., respectiv:

- tariful vamal comun;

- schema de preferinte generalizate (SGP) a UE;

- masurile de aparare comerciala;

- acordurile preferentiale comerciale si de cooperare încheiate cu tarile terte;

- angajamentele comerciale din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC).

Referitor la îndeplinirea angajamentelor asumate în cursul negocierilor de aderare, în ultimul Raport de monitorizare al Comisiei Europene din noiembrie 2005, capitolul 26 - relatii externe este considerat un domeniu în care, în linii generale, România a înregistrat evolutii pozitive, fiind pregatita pentru aderarea la UE.

Top

I. PRINCIPALELE ELEMENTE ALE POLITICII COMERCIALE COMUNE

1.1. Tariful vamal comun

• A fost instituit în 1968, o data cu încheierea procesului de înlaturare a taxelor vamale între tarile membre UE si formarea uniunii vamale;

• Baza legala a tarifului vamal comun o reprezinta: Regulamentul Consiliului Nr. 2658/87 din 23 iulie 1987 privind tariful si nomenclatura statistica si Tariful vamal comunitar (Jurnalul Oficial L 256, 07/09/1987);

• El este comun tuturor Statelor Membre UE, nivelul taxelor vamale diferind însa de la un produs la altul;

• Pentru anul 2006 taxele vamale se regasesc în Reglementarea nr.1719/2005 din 27 octombrie 2005 care modifica anexa I a Reglementarii 2658/87;

• Tariful vamal comun se aplica uniform pe întreg teritoriul UE, având rolul de:

- a evita distorsionarea schimburilor prin intermediul taxelor vamale;

- a evita orientarea schimburilor în functie de nivelul mai scazut al taxelor vamale în anumite tari;

- raspunde nevoii de a mentine controlul la frontiera externa.

• Odata cu preluarea Tarifului vamal comun, statele nu mai au posibilitatea de a modifica în mod autonom tariful vamal comun sau de a institui în mod unilateral noi taxe vamale. (Competenta în privinta modificarii tarifului extern comun revine Consiliului de Ministri, la propunerea Comisiei Europene. Aceasta poarta si negocierile cu tarile terte si cu organismele economice internationale cum este OMC);

• Tariful vamal comun are doua componente: taxele vamale si nomenclatorul tarifar (care se refera la: Sistemul Armonizat de Descriere si de Codificare a marfurilor (SH) - acest Nomenclator are 10241 pozitii, regrupate în 21 sectiuni, 97 capitole, la care se adauga alte doua capitole rezervate uzului national si Nomenclatorul Combinat (NC), care include Sistemul Armonizat plus înca doua subpozitii, rezultând un cod detaliat, cu opt cifre, reprezentând 9500 pozitii - NC corespunde exigentelor comertului intra-comunitar si exporturilor tarilor comunitare catre restul lumii);

• Aplicarea tarifului vamal comun se va face fara adoptarea unei legislatii nationale specifice. Dupa data aderarii României la UE, nivelul taxelor vamale aplicabil va fi, în ansamblu, mai redus fata de nivelul actual al taxelor vamale aplicate de România. Preluarea tarifului vamal comun va conduce la obtinerea, pentru operatorii economici români, a unor conditii de acces la marfurile din import, similare celor din UE.

Informatii suplimentare pot fi obtinute consultând site-ul:

http://www.europa.eu.int/comm/taxation_customs/customs/customs_duties/tariff_aspects

1.2 Tariful Integrat al Comunitatilor Europene (TARIC)

• TARIC - a fost stabilit în baza Articolului 2 al Reglementarii Consiliului nr. 2658/87/CEE de la 2 iulie 1987 privind nomenclatorul statistic si tarifar si Tariful Vamal Comun;

• TARIC-UL se bazeaza pe Nomenclatura Combinata (NC) care are aproximativ 10.000 de titluri (codificate in 8 cifre) si care constituie nomenclatorul de baza pentru Tariful Vamal Comun, precum si pentru întocmirea statisticilor de comert exterior al Comunitatii si de comert între Statele Membre;

• TARIC cuprinde aproximativ 18.000 de subdiviziuni (codificate cu doua cifre suplimentare sau cu un cod aditional) create pentru a face distinctie între diverse aspecte: eliminarea tarifului, cotele tarifare, preferintele tarifare (inclusiv cote si plafoane de tarifare), sistemul generalizat de preferinte tarifare (SGP) aplicabil tarilor în curs de dezvoltare, taxe antidumping si cu caracter protectionist, taxe cu caracter protectionist, componente agricole, valori per unitate, valori standard de import, preturi de referinta si minime, interziceri la import, restrictii la import, supravegherea importurilor, interziceri la export, restrictii la export, supravegherea exportului, refinantarea exportului;

• Dupa data aderarii României la UE, TARIC-ului va putea fi accesat direct pe site-ul web al UE, de unde se pot obtine informatii detaliate cu privire la taxele vamale si alte elemente ale regimului de import (SGP, regim preferential, taxe antidumping) pe produs (conform NC) si tara de origine.

Informatii suplimentare pot fi obtinute consultând site-ul:

http://www.europa.eu.int/comm/taxation_customs/common/database/taric/index_en.htm

1.3 Intrastat – statistica de comert intra-comunitar

• În momentul în care România va deveni membru al UE si parte a Pietei Unice, formalitatile vamale pentru comertul desfasurat cu celelalte state membre UE dispar. Aceste formalitati vamale vor fi însa înlocuite de o serie de declaratii suplimentare cu privire la tranzactiile intracomunitare pe care companiile vor avea obligatia de a le depune (de exemplu: declaratia statistica Intrastat);

• Procesul de pregatire si implementare a sistemului statistic Intrastat în România se bazeaza atât pe legislatia europeana (Regulamentul Consiliului nr. 638/2004 privind statisticile de comert cu bunuri între statele membre UE si Regulamentul Comisiei nr. 1982/2004 de implementare a Regulamentului Consiliului nr. 638/2004 privind statisticile de comert cu bunuri între statele membre UE) cât si pe legislatia nationala (HG nr. 669/2004 privind pregatirea si implementarea sistemului statistic Intrastat în România);