Politica monetară din Franța

Capitolul 1

Prezentare generală

Franța este o țară situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și diverse insule și teritorii situate pe alte continente. Are o largă ieșire atat la Oceanul Atlantic, cat si la Marea Mediterana. Țărmurile sale sunt puțin crestate si, în unele locuri, joase și nisipoase. În afară de limitele maritime, Franța are și opt vecini tereștri: Luxemburg (N-E), Germania și Elveția (E), Italia și Monaco (S-E), Marea Mediterana, Spania și Andora (S), Oceanul Atlantic (V), Marea Mănecii (N).

În 2018, Franța s-a clasat ca a șaptea cea mai mare putere economică a lumii, chiar în spatele Regatului Unit și al Indiei. Recuperarea țării din criza economică a venit mai târziu decât în alte țări europene și rămâne fragilă din cauza dezechilibrelor structurale. După ce a crescut cu o rată estimată de 2,3% în 2017, PIB-ul a crescut cu 1,6% în 2018, susținut de investiții robuste, consum solid, condiții externe favorabile și reforme interne. FMI se așteaptă la o creștere a PIB-ului cu 1,6% atât pentru 2019, cât și pentru 2020, susținută de reforme ale pieței forței de muncă și de produse care ar trebui să contribuie la stimularea participării și productivității forței de muncă (FMI, Outlook World Economic octombrie 2018). Proiecțiile de creștere au fost marcate recent datorită impactului negativ al protestelor sociale ale mișcării vestelor galbene („Mouvement des gilets jaunes” în franceză), a acțiunilor industriale și a grevelor în sectorul public.

Franța se confruntă cu provocări structurale:

- șomaj structural ridicat;

- competitivitate slabă;

- sarcini mari ale datoriei publice și private.

Ratele ridicate ale șomajului, în special în rândul tinerilor, rămân o preocupare din ce în ce mai mare pentru factorii de decizie. În ciuda scăderii sale treptate, rata șomajului rămâne ridicată, estimată de FMI la 8,8% în 2018. Reforma muncii adoptată în 2017 are ca scop injectarea a mai multă flexibilitate pe piața muncii.

Sectoarele principale ale industriei

Franța este cea mai mare putere agricolă din Uniunea Europeană, reprezentând o pătrime din producția agricolă totală a UE. Cu toate acestea, sectorul agricol reprezintă doar o parte foarte mică din PIB-ul țării (1,5%) și ocupă mai puțin de 3% din populație. Activitățile agricole franceze primesc subvenții semnificative, în special din partea Uniunii Europene. Grau, porumb, carne și vin sunt principalele produse agricole din Franța.

Industria prelucrătoare a Franței este extrem de diversificată; cu toate acestea, țara se află în prezent într-un proces de dezindustrializare, care a dus la externalizarea multor activități. Industria reprezintă mai mult de 17% din PIB și angajează o cincime din forța de muncă activă. Sectoarele industriale cheie din Franța sunt telecomunicațiile, electronica, automobilul, aerospațialul și armele.

Sectorul terțiar reprezintă aproximativ 70% din PIB-ul francez și angajează mai mult de trei sferturi din forța de muncă activă.

Franța este principala destinație turistică din lume cu aproape 87 de milioane de vizitatori străini în 2017. Această cifră reprezintă o creștere de 5% față de anul precedent. Conform estimărilor preliminare, 2018 a fost un an bun pentru turism, dar imaginile violente ale distrugerilor și revoltelor care au circulat în mass-media (în special în Champs Elysées) în legătură cu protestele stradale nu au avut un mare impact negativ asupra sectorului.

Capitolul 2

Politica monetară

Activitățile Băncii Franței sunt organizate în jurul a trei misiuni, care sunt încredințate fie Băncii Centrale Europene și deci, prin subsidiaritate, ca descendentă, Băncii Franței, fie direct, prin lege:

- stabilitatea monetară;

- stabilitatea financiară;

- prestarea de servicii specifice destinate colectivităților publice, întreprinderilor și particularilor.

2.1.Instrumente de politică monetară

A. Operațiunile „open-market”, adică „desfășurate în condiții de piață” au trei scopuri:

- direcția ratelor dobânzii;

- managementul lichidităților bancare;

- semnal de direcție a politicii.

Acestea se efectuează prin apeluri regulate sau ad-hoc pentru licitații sau prin tranzacții bilaterale. Ele constau din:

1. Operațiuni principale de refinanțare (MRO)

Aceste licitații săptămânale sunt principalul instrument de refinanțare și gestionare a ratelor dobânzilor pe termen scurt. Împrumuturile acordate pe această rută au forma unui transfer temporar (împrumuturile garantate prin răscumpărarea activelor). Aceste competiții durează o săptămână;

2. Operațiuni de refinanțare pe termen lung (LTRO)

În cadrul convențional, există o singură formă de LTRO, cu o scadență de 3 luni.

Măsuri temporare suplimentare privind operațiunile de refinanțare ale Franței și eligibilitatea garanțiilor

Pentru a răspunde nevoilor ciclice care apar la începutul deceniului, Franța a adoptat măsuri temporare de politică monetară prin introducerea operațiunilor de refinanțare pe termen lung și prin lărgirea gamei de active eligibile ca garanție pentru operațiunile sale de refinanțare.

În cadrul măsurilor luate pentru creșterea ofertei de lichiditate pentru bănci, în special prin implementarea operațiunilor de refinanțare pe termen lung (VLTRO), Eurosistemul a decis în 2011 să extindă temporar tipul de lichiditate active eligibile drept garanție pentru operațiunile sale de refinanțare.

În ceea ce privește Franța, aceste măsuri au condus la acceptarea de creanțe private suplimentare ca garanție pentru operațiunile de refinanțare efectuate de Banca Franței .

În special, din octombrie 2012, Banca Franței a acceptat:

- creanțe de la companii care corespund împrumuturilor:

- ipotecile rezidențiale și împrumuturile auto corespunzătoare anumitor caracteristici.