Posibilități de Contracarare a Evaziunii Fiscale

1. Fenomenul evazionist: cauze şi efecte

1.1. Cauzele evaziunii fiscale

Fenomenul de evaziune fiscală reprezintă o adevărată problemă atât pentru ţara noastră cât şi pentru toate celelate ţări ale lumii. În condiţiile în care acest fenomen afectează încasările naţionale , având ca efecte dezechilibre în mecanismele pieţei cât şi îmbogăţirea celor ce practică această metodă de înşelăciune, statele caută limitarea urmărilor evaziunii fiscale.Pentru elaborarea şi aplicarea măsurilor eficiente de combatere a fenomenului de evaziune, trebuie înţelese cauzele acestuia.

Dintre multiplele cauze ale evaziunii fiscale, cele mai importante sunt:

- Excesivitatea sarcinilor fiscale, având drept motive tocmai amploarea evaziunii fiscale. Din acest punct de vedere se crează un cerc vicios, în care, cu cât presiunea fiscală este mai mare cu atât ia proporţii mai mari şi fenomenul de evaziune fiscală,iar presiunea fiscală apasă asupra contribuabililor care îşi îndeplinesc funcţiile legale;

- Lispa unor reglementări clare, precise, unitare şi stabile, care să permită îngrădirea posibilităţilor de a recurge la aceste practici ce au urmări nocive. Modificările dese ale dispoziţiilor legale,neadecvata reglementare legislativă, nu fac altceva decât să încurajeze contribuabilul spre evaziune fiscală;

- Sistemul legislativ fiscal, care pe lângă faptul că a avut un moment de apariţie tardiv, este incomplet şi prezintă nenumărate neînţelegeri şi ambiguităţi, creând un cadru propice pentru încercările de sustragere de la plata obligţiunilor fiscale legale;

- Insuficienţa educaţiei fiscale şi civice a contribuabilului;

- Existenţa oamenilor slab pregătiţi, prost informaţi, remuneraţi şi corupţi în cadrul sistemului de prevenire a ilegalităţilor, de control şi de sancţionare.

Luarea măsurilor de stopare a fenomenului de evaziune fiscală s-a realizat pe fundalul lipsei unor reglementări legale, în condiţiile în care capitalul de stat a suferit numeroase modificări în favoarea capitalului privat astfel numărul agenţilor economici crescând o dată cu cazurile de neevidenţiere corectă a operaţiunilor economice. În contabilitate s-au produs înregistrări fictive, au avut loc distrugeri intenţionate de documente, s-a diminuat procentul de adaos comercial practicat, s-au folosit evidenţe duble, au luat fiinţă firme ce efectuau o singură operaţiune comercială neînregistrată în evidenţe, s-au ascuns unele activităţi comerciale, nu s-au declarat unele filiale, puncte de lucru, depozite şi magazii, s-au prezentat documente false la operaţiunile de import-export, s-au întocmit şi prezentat date nereale în bilanţuri şi în balanţe.

În funcţie de categoriile sociale, natura şi provenienţa veniturilor, averea supusă impunerii, modul concret de stabilire a materiei impozabile, modul de organiazare a controlului fiscal, precum şi de alţi factori, diferă şi posibilităţile de evitare a fiscului.

Astfel, în ceea ce priveşte categoriile sociale, salariaţii sunt cei care dispun de cele mai reduse posibilităţi de evitare a fiscului, pentru că impunerea acestora se face pe baza declaraţiei unui terţ întreprinzător.În opoziţie, se află comercianţii, industriaşii, liber-profesionoştii, care, datorită faptului că impunerea se face pe baza propriei declaraţiei, au numeroase posibilităţi de a se sustrage de la impozit.

Oamenii au tendinţa de a pune tot timpul interesul particular înaintea celui general. Aşadar, amenzile fiscale nu-i va determina pe aceştia să declare exact veniturile care le au, ci din contră, îi va impulsiona să-şi ia o serie de precauţii pentru a se sustrage de la obligaţiile sale faţă de stat. De aceea, este de preferat ca plătitorii să conştientizeze necesitatea şi importanţa achitării taxelor, impozitelor, contribuţiilor şi celorlate sume datorate bugetului de stat, deoarece aceste impozite se reîntorc la contribuabili sub formă de acţiuni, servicii, gratuităţi.

Există şi numeroşi factori care favorizează fenomenul de evaziune fiscală ce pot fi grupaţi astfel:

- Factori economici, care se referă la capacitatea contribuabilului de a-şi satisface nevoile din venitul rămas după plata impozitului;

- Factori psiho-sociali,ce se referă la convingerile interioare şi conduita contribuabilului, cât şi la mediul social din care acesta face parte;

- Factori de ordin legislativ şi administrativ, au în vedere pe de o parte percepţia cu privire la echitatea sistemului fiscal, la modul de aşezare a impozitelor şi destinaţiile date sumelor colectate din aceste impozite, iar pe de cealaltă parte, percepţia contribuabilului cu privire la modul în care organele fiscale aplică legea şi sancţiunile ce decurg din nerespecatarea ei.