Posibilități de Contracarare a Evaziunii Fiscale

Capitolul 1. Evaziunea fiscală

1.1.Definiție și caracteristici ale evaziunii fiscale

Conform legii nr 87/1994, republicată, cu modificarile ulterioare, evaziunea fiscală reprezintă „refuzarea prin orice modalitate de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale de către contribuabili,adică persoanele fizice si persoanele juridice române sau străine, denumite în lege” .O altă definiție care pare a fi una dintre cele mai complexe,deoarece include și elemente care nu pot fi evaluate numeric,decât doar presupuse și interpretate mai apoi pe baza unor sondaje este că evaziunea fiscală reprezintă “rezultanta logică a defectelor și inadvertențelor unei legislații imperfecte și rău assimilate, a metodelor și modalităților defectuase de aplicare,precum și a neprevederii și nepriceperii legiuitorului, a cărui fiscalitate excesivă este tot așa de vinovată ca și cei care provoacă această evaziune” În funcție de felul în care sustragerea de la impunere se realizează există: sustragere la adăpostul legii,care este legală și sustragere care se realizează cu încălcarea,aceasta este frauduloasă sau ilicită.Evaziunea frauduloasă sau ilicită se regăsește pe o linie foarte întinsă și se execută cu încălcarea prevederilor legale,adică se bazează pe rea credință și fraudă.Acest tip de evaziune se regăsește în numeroase forme cum sunt:deținerea unor registre nereale,devastarea voită a unor documente financiar-contabile,instituirea de documente de plată fictiv,instituirea unor declarații vamale false atunci când se execută importul sau exportul de mărfuri.

Această lege(nr.87/1994) stabilește obligațiile esențiale ale contribuabililor în materie fiscală,determină soiurile de infracțiuni și contravenții legate de fenomenul de evaziune fiscală,concomitent cu pedepsele și penalizările aplicabile. Acest fenomen al evaziunii fiscale reprezintă unul dintre cele mai răspândite infracțiuni cu caracter economic,care se întalnește în toate statele lumii,acestea caută soluții pentru a reduce cât mai mult rezultatele nedorite ale acestui fenomen.

Influiențele negative evidente pe care fenomenul evaziunii fiscale le stârnește se resimt în mod direct asupra nivelului încasărilor veniturilor fiscale,provocând deviații în mecanismul de funcționare a pieței.

În ceea ce privește țara noastră,în ultimii douăzeci de ani,acest fenomen a luat amploare,afectând creșterea economică a țării.De aceea acest fenomen este foarte greu de controlat și de cuantificat.Această problemă a intervenit datorită mai multor factori printre care nivelul scăzut de trai al celor mai mulți oameni,gradul scăzut al civilizației și culturii,imperfecțiunile și însușirile legislației fiscale,dar și corupția care asistă la structurile organelor care au atributia de a lupta împotriva evaziunii fiscale.

Prin urmare,neîndeplinirea cu rea credință a obligațiilor fiscale de către contribuabili conduce la acest fenomen denumit de lege,evaziune fiscală.

1.2.Formele de manifestare a evaziunii fiscale

În ultimul timp,mai exact în ultimii zece ani,mișcările care aveau drept scop ocolirea dispozițiilor fiscale, s-au deplasat din ce în ce mai mult din interiorul sistemului fiscal național către exterior,acest proces a fost stimulat și susținut de înclinația spre globalizarea economică,socială și politică.În această circumstanță,criteriul important după care sunt clasificate formele de manifestare a evaziunii fiscale îl reprezintă spațiul de referire după care se pot recunoaște în primul rând evaziunea fiscală la nivel național,iar în al doilea rând,evaziunea fiscală la nivel internațional.

În ceea ce privește evaziunea fiscală la nivel național există distincția dintre evaziune fiscală legală sau licită si evaziune fiscală ilegală sau ilicită pe care unii autori au evidențiat-o.Această distincție,în doctrina franceză se evidențiază că lucrările,activitățile care au ca obiectiv delapidarea de la plata impozitelor sunt examinate în mod distinct,făcându-se deosebire între evaziune fiscală și fraudă fiscală.Deosebirea dintre acestea două este că la frauda fiscală este învinsă o dispoziție legală,iar la evaziunea fiscală se preconizează că dispozițiile legale sunt speculate pentru reducerea masei impozabile.Mai apare o deosebire între evitarea fiscală care se efectuează prin evitarea dispozițiilor legale fiscale și evaziune fiscală prin care se constată că sustragerea de la plata impozitului presupune încălcarea totală a legii fiscale,această distincție este făcută de către țările anglo-saxonone.

De asemenea,în literatura română de specialitate,încă din secolul XX s-a făcut această distincție dintre evaziunea fiscala licită și cea ilicită,care este predominantă materiei de drept fiscal.În cele din urmă,această delimitare este reprezentaă de modalitatea de comitere a faptei.