Premise pentru aderarea României la zona euro

I. NECESITATEA INTRODUCERII MONEDEI UNICE EUROPENE

Euro reprezintă moneda unică europeană, adoptată până în momentul de faţă de către 17 state membre ale Uniunii Europene şi care împreună formează zona euro. Introducerea acesteia în anul 1999 a fost un pas de o importanţă majoră pentru integrarea europeană. Acest pas a fost realizat cu succes: în jur de 330 de milioane de cetăţeni europeni utilizează moneda euro, bucurându-se astfel de numeroasele avantaje care vor surveni pe măsură adoptării monedei unice şi de către restul statelor din Uniunea Europeană.

Emisiunea monedei unice EURO şi lansarea acesteia în circulaţie reprezintă dorinţa popoarelor europene în vederea accentuării cooperării atât în plan economic, cât şi în planurile monetar şi financiar, de a apropia oamenii şi de a beneficia astfel de avantajele oferite de piaţa unică europeană. În opinia unor observatori ai Uniunii Europene, moneda EURO este considerată un proiect economic, însă acest proiect are si nuanţe politice, fapt care a împiedicat înfăptuirea acestuia timp de caţiva ani. EURO a reprezentat un pas important în realizarea obiectivului integrării politice, evidenţiat fiind pentru prima dată în Tratatul de la Roma (1958), iar tratatele care au fost semnate ulterior afirmau, destul de clar, faptul că moneda unică europeană are o bază mult mai profundă decât avantajele şi dezavantajele economice.

Potrivit opiniei lui Helmuth Kohln, fost cancelar german şi unul din marii susţinători ai uniunii monetare, avantajele de natură economică ale monedei euro prezintă doar o latură secundară, arătând că: „Experienţele amare încercate în acest secol, războaie şi dictaturi, ne-au învăţat că proiectul unificării reprezintă cea mai bună asigurare împotriva unei renaşteri a egoismului naţional, şovăismului şi a conflictelor violente.” Chiar şi în prezent semnele lăsate de cele două războaie mondiale au un efect deosebit de important în procesul integrării europene.

Cadrul administrării monedei unice europene ajută în mare măsură la stabilitatea acesteia, având un nivel scăzut al inflaţiei şi ratele dobânzilor mai scăzute, contribuind în acelaşi timp şi la soliditatea finanţelor publice. Utilizarea monedei unice evidenţiază transparenţa preţurilor, elimină costurile cu schimbul monetar, pune în funcţiune mecanismele specifice economiei europene, mijloceşte şi facilitează comerţul internaţional, consolidând în acelaşi timp poziţia Uniunii Europene la nivel internaţional. Şocurile economice externe pot fi depăşite cu o mai mare uşurinţă cu cât dimensiunea şi forţa zonei euro sunt mai mari. Aceste şocuri pot fi: creşterile neprevăzute ale preţului petrolului, turbulenţele înregistrate pe piaţa valutară. De asemenea, trebuie avut în vedere şi faptul că moneda euro este un simbol al identităţii cetăţenilor europeni, un simbol care îi face foarte mândri.

Avantajele monedei EURO la nivelul Uniunii Europene sunt:

- Prezenţa unei singure bănci centrale;

- Crearea unui sistem monetar stabil, lipsit de asimetriile specifice SME;

- Scăderea nevoii de rezerve europene;

- Crearea unei pieţe financiare europene vaste;

- Îmbunătăţirea gestiunii finanţelor publice şi stimularea creşterii europene;

- Transparenţa preţurilor şi creşterea competitivităţii statelor membre;

- Standardizarea contabilităţii şi a altor sisteme;

- Putere şi stabilitate pe piaţa valutară;

- Lupta împotriva crimei organizate şi a falsificării sau spălării banilor;

- Identitate europeană.

Avantajele monedei unice la nivel naţional:

- Costuri de tranzacţie mai reduse;

- Prezenţa unei singure rate de schimb şi eliminarea riscului valutar;

- Prevenirea devalorizării competitive;

- Preîntâmpinarea unor atacuri speculative;

- Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă;

- Reducerea ratelor dobânzii;

Avantajele monedei Euro la nivel individual şi la nivelul întreprinderilor:

- Pentru cetăţeni: călătorii, cumpărături, afaceri etc.

- La nivel de întreprindere: dezvoltarea producţiei şi a activităţii comerciale desfăşurate, diminuarea riscului valutar şi a costului de asigurare, se reduc costurile cu schimbul valutar, se reduc riscurile din domeniul investiţiilor, se îmbunătăţeşte accesul la credite şi se reduce rata dobânzii.