Procesul Bugetar

Procesul bugetar reprezintă mulţimea structurată a acţiunilor şi măsurilor iniţiate şi derulate de instituţiile statale competente în scopul realizării politicii financiare promovate de autoritatea guvernamentală în domeniul bugetar.

Baza legală a acestui ansamblu de atribuţii, competenţe, responsabilităţi, obligaţii şi drepturi instituţionale o constituie Constituţia şi legile specifice. Toate aceste reglementări au ca obiect final veniturile şi cheltuielile statului.

Procesul bugetar prezintă o serie de caracteristici, care conferă acestuia trăsăturile specifice:

- este decizional, deoarece are ca scop formularea, realizarea şi controlul formării resurselor bugetare şi al alocării lor (inclusive decizia privind recunoaşterea nevoilor şi a cuantumului lor, a priorităţii, oportunităţii şi stringenţei acestora);

- este democratic, fiind rezultat al exercitării atributelor statului de drept şi al exerciţiului puterii de stat pe seama opţiunilor liber exprimate prin vot de către cetăţeni;

- este preponderent politic, deoarece conţinutul său se referă la politica financiară a cărei formulare reprezintă decizia politică a forţelor majoritare în parlament;

- este tehnic în ce priveşte formularea, execuţia şi controlul, deoarece, dincolo de opţiunile politice, trebuie respectate cerinţele funcţionării mecanismului economic şi principiul raţionalităţii;

- este ciclic, deoarece se reia anual;

- are larg impact public, deoarece sfera sa de cuprindere şi efectele generate se regăsesc în macro şi microeconomie, precum şi în toate domeniile vieţii social-economice.

Procesul bugetar cuprinde patru etape: elaborarea, aprobarea, execuţia şi controlul. Legea prevede conţinutul acestor etape, graficul temporal al derulării lor, instituţiile abilitate, competente şi răspunzătoare.

În procesul bugetar sunt angrenate mai multe instituţii:Parlamentul, Guvernul, Ministerul Finanţelor, toate celelalte ministere, toate instituţiile bugetare,Trezoreria Statului, organele autortăţii locale, Curtea de Conturi.

Elaborarea proiectului de buget

În această etapă sunt angajate toate instituţiile publice de orice nivel în vederea propunerii de resurse financiare şi de obiective pentru care să se prevadă cheltuieli din buget.

Lucrările pregătitoare sunt efectuate de către Ministerul Finanţelor Publice şi, în paralel, de către ministere, administraţii locale sau alte instituţii publice care îşi pregătesc propriile schiţe de buget.

Potrivit actualei Legi a finanţelor publice [nr. 500/2002], Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte proiectele pentru întregul sistem unitar de bugete, precum şi proiectele de legi pentru aprobarea acestora.

Aceste proiecte de buget se întocmesc de către Ministerul Finanţelor Publice pe baza:

a) prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii trei ani;

b) politicilor fiscale şi bugetare;

c) prevederilor memorandumurilor de finanţare, ale memorandu-murilor de înţelegere sau ale altor acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale, semnate şi/sau ratificate;

d) politicilor şi strategiilor sectoriale, a priorităţilor stabilite în formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;

e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;

f) programelor întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă; programele sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obţinute şi estimate pe anii următori, măsurate prin indicatori precişi, a căror alegere este justificată;

g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale;