Procesul Bugetar din România

PROCESUL BUGETAR este o succesiune de etape prin care trec bugetele publice ca balanţe financiare, cu implicări instituţionale prin folosirea de metode, tehnică şi procedee specifice în proiectarea şi realizarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli pe baza unui cadru juridic bine definit.

ETAPELE PROCESULUI BUGETAR sunt : elaborarea proiectelor de bugete publice / aprobarea (adoptarea) bugetelor publice / execuţia şi raportarea bugetelor publice.

Sistemul relaţiilor bugetare potrivit cu structura componentelor sale este reflectat printr-o diversitate de balanţe financiare pe care le prevede legislaţia specifică şi anume:

-bugetul de stat;

-bugetul asigurărilor sociale de stat;

-bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor

municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti;

-bugetele instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din

bugetele locale;

-bugetele împrumuturilor interne şi externe contractate sau garantate

de autorităţile administraţiei publice locale;

-bugetele fondurilor speciale;

-bugetul trezoreriei statului;

-bugetele instituţiilor publice autonome;

-bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din

bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale;

-bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

-bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau

garantate de stat şi ale căror rambursări, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;

-bugetul fondurilor externe nerambursabile;

La aceste categorii de bugete publice se pot adăuga şi bugetele întocmite în legătură cu fondurile de asigurări sociale de sănătate(responsabilităţile şi competenţele privind proiectarea şi realizarea indicatorilor finanţelor publice vizează instituţii publice, ale statului-Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate şi componentele sale instituţionale din teritoriu; instituţiile sanitare).

ELABORAREA PROIECTELOR DE BUGETE PUBLICE=presupune implicarea, pe baza unui cadru juridic existent, a tuturor participanţilor la relaţiile specifice (bugetare)diferit, funcţie de poziţia pe care o au în cadrul acestora, folosind metode şi tehnici de lucru bine definite ca acţiune, pe categorii de indicatori (venituri şi respectiv cheltuieli).

Momentele definitorii în elaborarea proiectelor de bugete publice:

-fundamentarea proiectelor de bugete publice (în plan metodologic

şi procedural cu privire la indicatorii finanţelor publice);

-întocmirea lucrărilor pregătitoare privind proiecte de bugete

publice (ca o succesiune de intervenţii instituţionale, premergătoare elaborării propriu-zise a proiectelor de bugete publice);

-elaborarea propriu-zisă a proiectelor de bugete publice

Fundamentarea proiectelor de bugete publice

Guvernul desemnează Ministerul Finanţelor Publice cu răspunderea elaborării unor norme unitare privind sectorul bugetar, respectiv, cu referire la fundamentarea indicatorilor de venituri şi a celor de cheltuieli.

Proiectele de legi bugetare anuale cât şi bugetele propriu-zise, cuprinzând, structural venituri şi cheltuieli, au la bază următoarele:

-prognoze ale indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul

bugetar de referinţă plus pentru încă trei ani următori acestuia;

-politici fiscale şi bugetare;

-prevederile memorandumurilor de finanţare, ale

memorandumurilor de înţelegere sau ale altor acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale;

-politici şi strategii sectoriale, ale priorităţilor stabilite în formarea

propunerilor de buget, prezentate ordonatorilor principali de credite bugetare;

-propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de

credite bugetare;

-programele întocmite de ordonatorii principali de credite bugetare

în scopul finanţării unor acţiuni sau a ansamblului de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise, indicatori de rezultate şi de eficienţă (programele sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor lor, care trebuie să precizeze acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori măsurate prin indicatori precişi a căror selectare este justificată);

-propuneri de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,

precum şi transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale;

-posibilităţi de finanţare a deficitului bugetar.

Bugetele publice cuprind veniturile şi cheltuielile astfel:

-veniturile sunt grupate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe

părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole şi alineate;

-cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi

limitată;

-numărul de salariaţi (permanenţi şi temporari) şi fondul salariilor

de bază se aprobă distinct prin anexa la bugetul de venituri de cheltuieli a fiecărui ordonator principal de credite bugetare;

-cheltuielile de capital se cuprind pe fiecare capitol bugetar în

conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor;

-programele se aprobă ca anexe la bugetele ordonatorilor principali

de credite bugetare. Tot sub formă de anexe, la aceeaşi ordonatori, se cuprind şi fondurile externe nerambursabile.