Reglementarea și Calculul Impozitelor și Taxelor Locale

1. Principiile generale ale fiscalitatii

Intr-o definitie sintetica a fiscalitatii, putem spune ca aceasta este formata din totalitatea taxelor si a impozitelor reglementate prin acte normative.

Fiscalitatea mai poate fi definita si ca un sistem de percepere a impozitelor si taxelor de catre autoritatile publice in scopul realizarii functiilor social – economice ale statului.

Nu poate exista o societate libera decat daca exista o repartizare suficienta a puterilor (daca exista o descentralizare a deciziilor). In aceste conditii se impune un sistem economic bazat pe proprietatea privata si pe economia de piata.

a) Justificarea generala a impozitului

Impozitul este justificat prin aceea ca functionarea oricarei societati implica niste costuri care trebuie sa fie acoperite prin resurse eficiente. Impozitul apare ca o remuneratie pentru serviciile de orice natura pe care statul le asigura.

b) Principiul individualitatii

In cazul unei societati libere si democratice, omul este cel care constituie obiectivul final si preocuparea esentiala, iar nu statul, cum s-ar parea la o analiza superficiala. In aceste conditii impozitul trebuie sa caute egalitatea sanselor, nu a conditiilor. El trebuie sa se axeze pe favorizarea accesului la proprietate si la puterea economica a celor mai capabili, scutind in acest fel veniturile corespunzatoare serviciilor prestate.

c) Principiul de nediscriminare

Acest principiu impune ca impozitul sa nu fie discriminatoriu. El trebuie sa fie stabilit si sa urmeze niste reguli care sunt acelasi pentru toti contribuabilii. Astfel, de exemplu, este contrara principiului de nediscriminare masura fiscala prin care sunt impozitate doar veniturile intreprinderilor rentabile iar veniturile intreprinderilor cu pierderi (pe motiv de proasta gestiune) sa fie exceptate, in totalitate sau in parte, de la impunere.

d) Principiul de impersonalitate

Impozitul trebuie sa fie impersonal. Acest principiu semnifica faptul ca prelevarea nu trebuie sa implice cercetari de tip inchizitorial asupra vietii persoanelor sau gestiunii intreprinderilor tinand cont ca finalitatea vietii intr-o societate libera trebuie sa fie respectul persoanei.

e) Principiul de neutralitate

Conform acestui principiu, impozitul nu trebuie sa se opuna unei mai bune gestiuni a economiei, ci trebuie sa fie favorabil unei economii eficace.

f) Principiul de legitimitate

In masura posibilitatilor, veniturile care provin din servicii efectiv prestate colectivitatii trebuie sa fie considerate legitime sau meritate si sa fie scutite de impozit. De asemenea, fiscalitatea trebuie sa afecteze numai acele venituri care nu pot fi sconsiderate ca “legitime”, adica acele venituri care nu corespund unui serviciu efectiv prestat.

Legislatia fiscala poate fi definita ca ansamblul normelor juridice care reglementeaza modalitatile de atragere si repartizare a fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice cu scopul satisfacerii cerintelor si functiilor social-economice ale societatii. Reglementarea juridica a impozitelor si taxelor reclama existenta a doua categorii de norme juridice:

a) norme juridice care privesc obiectul si subiectele debitoare ale impozitelor, taxelor si ale celorlalte venituri bugetare;

b) norme juridice care privesc procedura asezarii impozitelor, precum si a solutionarii litigiilor dintre contribuabili si organele fiscale ale statului;

Adesea, pentru a se justifica inactiunea asupra diferitelor probleme ale societatii romanesti, se invoca lipsa reglementarilor legale care sa priveasca problema respectiva, vorbindu-se chiar de un vid legislativ.

In realitate insa, asa zisul vid legislativ nu exista; dimpotriva, cadrul legislativ este bine conturat. Ceea ce exista este o permanenta (si parca nesfarsita) modificare si completare a legislatiei, cu alte cuvinte, instabilitatea acesteia.

In adoptarea unui nou sistem fiscal esţe foarte important să se aibă in vedere o impactul pe care acesta il are asupra firmelor in adoptarea deciziilor de dezvoltare, deoarece practicarea unui sistem de impozitare ce tinde sa ‚confiste” veniturile nu motiveaza inclinatia spre investitii, accentueaza evaziunea fiscala si coruptia, fenomene alimentate si de inflatie care conduce la practicarea unui sistem de impozitare indexat.

2. Impozitele si taxele locale in tara noastra -notiuni generale

Autoritatile administratiei publice locale si organele speciale ale acestora, dupa caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul si colectarea impozitelor si taxelor locale, precum si a amenzilor si penalizarilor aferente.

La stabilirea impozitelor si taxelor locale se are in vedere respectarea urmatoarelor principii:

a) principiul transparentei - autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa isi desfasoare activitatea intr-o maniera deschisa fata de public;

b) principiul aplicarii unitare - autoritatile administratiei publice locale asigura organizarea executarii si executarea in concret, in mod unitar, a prevederilor titlului IX din Codul fiscal si a normelor metodologice ale Codului fiscal , fiindu-le interzisa instituirea altor impozite sau taxe locale in afara celor prevazute de titlul IX din Codul fiscal;

c) principiul autonomiei locale - consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile judetene stabilesc impozitele si taxele locale intre limitele si in conditiile titlului IX din Codul fiscal si normelor metodologice ale Codului fiscal.