Rentabilitatea capitalurilor întreprinderii

Rentabilitatea este unul dintre obiectivele principale ale firmei și un indicator de măsurare a performanței firmei. Rentabilitatea demonstrează capacitatea unei întreprinderi de a realiza profit, ceea ce presupune acoperirea cheltuielilor din veniturile proprii și obținerea unui venit net sub forma profitului. Acesta din urmă este un indicator absolut al rentabilității. Din punct de vedere al gestiunii unei întreprinderi, în literatura de specialitate se regăsește ideea conform căreia administratorul are în vedere limitarea riscurilor economico-financiare, evitarea producerii acestora, iar rentabilitatea este efectul diminuării riscurilor.

Pentru menținerea unui nivel de rentabilitate, întreprinderea își stabilește un prag, care-i permite reluarea ciclului de exploatare, în aceeași parametri sau la o scară mai mare. Studierea rentabilității este în strânsă legătura cu analiza contului de profit/pierdere și se realizează în varianta statică și în cea dinamică.

În literatura de specialitate, în ceea ce privește calculația costurilor, se regăsește noțiunea de prag de rentabilitate, denumit și cifra de afaceri critică sau punctul mort al unei întreprinderi. Aceasta reprezintă cifra de afaceri pentru care întreprinderea va acoperi totalitatea cheltuielilor sale fixe și variabile, degajând un rezultat nul. Din această definiție se degajă trei relații cu ajutorul cărora se poate determina pragul de rentabilitate (PR):

- PR = Cifra de afaceri critică (CAC) = Cheltuieli variabile + cheltuieli fixe;

- PR = Rezultat = 0;

- PR =

Pragul de rentabilitate poate fi calculat prin metoda aritmetică (utilizează regulile de proporționalitate degajate între marja asupra costurilor variabile și cifra de afaceri) sau prin metoda algebrică (preferabil în măsura în care este necesară o reprezentare grafică deoarece aceasta obligă definirea ecuațiilor unor drepte. În ipoteza ăn care cifra de afaceri este obținută în mod regulat, utilizând regulile proporționalității se poate determina data la care a fost atins sau va fi atins pragul de rentabilitate.

Pragul de rentabilitate își regăsește utilitatea în înțelegerea și demonstrarea anumitor cazuri particulare privitoare la gestiune și anume: problema întreprinderilor cu producție neregulată; utilizarea pragului de rentabilitate în alegerea noilor structuri și utilizarea pragului de rentabilitate în ipoteza unui viitor incert.

Rentabilitatea întreprinderii nu poate fi analizată independent de aspectele legate de structura sa financiară. Pentru orice întreprindere, este important să se intereseze de structura financiară cu care ea poate derula o activitate rentabilă, dar și de a cunoaște nivelul îndatorării la care poate face apel, fără a exista efecte negative asupra rentabilității sale financiare. Nerespectarea acestei restricții ar putea duce la un dezechilibru financiar, în ciuda unei rentabilități economice semnificative, care va fi consumată la nivelul cheltuielilor financiare generate de către un grad de îndatorare mai ridicat.

Având în vedere că rentabilitatea întreprinderii este influențată de structura sa financiară, pe lângă analiza contului de profit și de piedere, este considerat un instantaneu al finanțelor companiei și al structurii capitalului, cu o deosebită imporanță și bilanțul companiei. Acesta demonstrează câți bani intră în companie și câți bani ies din companie într-un interval de timp. În plus arată câți bani lichizi are compania, suma bunurilor existente, acțiunile vândute și datoriile existente. Culegerea de date din situațiile financiare din mai multe exerciții financiare consecutive, permite elaborarea de previziuni. Rentabilitatea firmei poate fi privită sub următoarele aspecte:

- Rentabilitate economică;

- Rentabilitate financiară;

- Rentabilitate comercială (a vânzărilor).

Rentabilitatea economică (ROA) exprimă gradul în care activul total al întreprinderii generează profit. Cu alte cuvinte, reprezintă eficiența capitalului economic alocat activităților producătoare de bunuri și servicii ale companiei. Aceasta se exprimă printr-un set de indicatori prin care se raportează un rezultat la activul total sau la o parte din active.

Rentabilitatea financiară ( ROE) arată gradul în care profitul net este generat de capitalurile proprii. Aceasta exprimă capacitatea firmei de a realiza profit net prin capitalurile proprii utilizate. În calculul rentabilității financiare se utilizează doi indicatori: un indicator de rezultat și capitalurile proprii.

Aprecierea rentabilității economice și financiare se realizează prin setul de indicatori:

- Excedent brut de exploatare;

- Capacitatea de autofinanțare;

- Excedentul de trezorerie de exploatare;

- Rezultatul net.